De la bănci la producători de petrol, coloşi ai businessului mondial se cutremură loviţi de şocurile noii ordini economice mondiale


După ce a supravieţuit crizei financiare, American International Group s-ar putea scinda la presiunile unor investitori activişti, Deutsche Bank, stâlpul de rezistenţă al sistemului bancar german, va desfiinţa zeci de mii de locuri de muncă şi renunţă la dividende pentru prima dată după 1952, VW se confruntă cu primele pierderi în 15 ani, Shell a raportat cele mai grele pierderi din ultimul deceniu, iar acţiunile ArcelorMittal s-au prăbuşit cu 50% anul acesta.

Scandalurile, frâ­na-rea brutală a economiei chineze şi a economiilor emergente în general, prăbuşirea preţurilor materiilor prime, presiunile legislative sau managementul prost fac să se clatine coloşi care au rezistat zeci de de­cenii pe scena business-ului mondial.

American International Group (AIG), un gigant al asigurărilor care după ce a fost salvat în 2008 de la faliment de guvernul american prin cel mai mare bailout de acest gen de până atunci, de 185 miliarde dolari, şi-a răsplătit managerii cu bonusuri de 165 milioane dolari, are în faţă perspectiva scindării în trei bucăţi la presiunile investitorilor activişti Carl Icahn and John Paulson. Icahn şi Paulson sunt nume de legendă ale scenei financiare internaţionale. Argumentul lor este că divizându-se în bucăţi mai mici, AIG poate scăpa de reglementările costisitoare impuse de autorităţile americane în efortul de a împiedica apariţia unor pericole precum cele care au paralizat sistemul financiar în timpul crizei, scrie The Wall Street Journal.

Autorităţie ameninţă instituţiile financiare mari cu supraveghere mai strictă, chiar în speranţa că acestea se vor micşora. AIG este una dintre cele mai mari companii de asigurări din lume, cu o valoare de piaţă de circa 83 miliarde dolari.

„AIG a devenit prea mare pentru a mai avea succes“, spune Icahn.

Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană şi una dintre cele mai mari din Europa, pare să aibă probleme şi mai mari. Grupul a anunţat că va elimina 35.000 de locuri de muncă până în 2020, dintre care 20.000 în următoarele 24 de luni, va renunţa la active cu o bază totală de costuri de patru miliarde euro şi va ieşi de pe pieţele din Argentina, Chile, Mexic, Uruguay, Peru, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Malta şi Noua Zeelandă. Banca vrea, de asemenea, să-şi înjumătăţească baza de clienţi la nivel internaţional. Banca a raportat pentru trimestrul trei pierderi record de şase miliarde euro şi că nu va plăti dividende pentru 2015 şi 2016. Deutsche Bank este implicată în mai multe scandaluri legate de manipularea dobânzilor şi de corupţie în urma cărora a fost schimbată radical conducerea sa.

 

VW plăteşte pentru minciună

Volkswagen, cea mai mare companie germană şi până în urmă cu câteva zile cel mai mare producător auto din lume, a raportat pentru trimestrul trei primele pierderi din ultimii 15 ani, de 1,7 miliarde euro – un preţ mare pentru un scandal, cel al manipulării testelor de poluare, care riscă să păteze imaginea întregii industrii germane. VW a pus deoparte provizioane de 6,7 miliarde euro pentru eventualele costuri pentru „repararea“ autovehiculelor diesel ale căror emisii sunt controlate de software-ul prin care compania a păcălit testele de poluare în SUA. În trimestrul trei al anului trecut, compania a avut un profit de 2,9 miliarde euro. Ca şi Deutsche Bank, VW a trecut printr-o schimbare radicală de conducere.

„Vom face tot ce ne stă în putere pentru a recâştiga încrederea pierdută“, a promis Matthias Müller, directorul executiv al companiei. Şi în Europa sute de mii de maşini VW sunt prevăzute cu software-ul mincinos. Acţiunile VW s-au prăbuşit cu 35% de când a izbucnit scandalul, pe 18 septembrie.

 

Royal Dutch Shell s-a lăcomit prea mult

Royal Dutch Shell, campionul european al petrolului şi gazelor naturale, a înregistrat în trimestrul trei cele mai grele pierderi din ultimul deceniu, de 7,4 miliarde dolari (6,8 miliarde euro), scrie Le Monde. Cu un an înainte, grupul anglo-olandez a avut un profit de 4,4 miliarde dolari. Această contra-performanţă este emblematică pentru dificultăţile prin care trece întreaga industrie petrolieră, care ani de zile a căutat să profite de preţurile mari ale ţiţeiului investind în proiecte ambiţioase. Acum, când preţurile sunt la pământ, proiectele au devenit neprofitabile. Într-un an, cotaţiile petrolului s-au redus la jumătate. Profitul trimestrial al Total, un alt gigant al industriei de profil, a scăzut cu 70%, iar cel al BP s-a evaporat.

„Preţurile slabe s-ar putea menţine mai mulţi ani de acum încolo“, a recunoscut managementul Shell în august. Grupul a decis să renunţe la proiectele de explorare în Alaska, un teritoriu dificil şi costisitor pentru astfel de activităţi, dar considerat de viitor când preţurile erau sus. Shell a investit şapte miliarde dolari în operaţiunile din Alaska.

Compania a renunţat, de asemenea, la un proiect uriaş de exploatare a nisipurilor bitminoase din Carmon Creek, Canada. Producţia ar fi trebuit să înceapă în 2019.

Şi Eni, companie de petrol şi gaze din Italia, a raportat pentru trimestrul trei pierderi, de 952 milioane euro, faţă de un profit de 1,7 miliarde euro în perioada similară a anului trecut.

Şi ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din lume, a avut un an pe care ar vrea să-l uite cât mai repede. Acţiunile companiei s-au prăbuşit cu 50% de la începutul anului în condiţiile în care pieţele sale de bază au fost inundate cu oţel ieftin din China. Acţiunile ArcelorMittal au fost retrogradate în ultimele săptămâni de Credit Suisse şi Deutsche Bank. Industria oţelului se confruntă cu presiuni enorme în Europa, unde guvernele din Italia şi Franţa au intervenit direct pentru a proteja locurile de muncă din acest sector. Guvernul britanic a rezistat până acum forţelor care-i cer să intervină şi el. Siderurgia se confruntă, de asemenea, cu presiuni pentru reducerea poluării, care înseamnă consturi suplimentare şi competitivitate mai mică.

sursa: Zf.ro