O nouă criză: Turcia şi Rusia, doi coloşi cu ambiţii de „imperii“ economice şi politice, riscă să intre într-un război economic şi comercial. Pierderile vor fi mari


Doborârea unui avion militar rusesc de către aviaţia turcă la graniţa cu Siria, considerată de către preşedintele Putin „o lovitură de cuţit dată în spate“, trezeşte îngrijorări şi speculaţii despre posibile acţiuni de răzbunare din partea Moscovei. 

Cele două state, cele mai mari puteri economice şi militare de la Marea Neagră şi punţi între Occident şi Orient, au o lungă istorie de tensiuni şi probleme nerezolvate. Rusia nu se va angaja, probabil, în acţiuni militare contra Turciei, ţară membră a NATO, dar poate răspunde prin acţiuni economice, aşa cum face cu Uniunea Europeană, cu Moldova sau cu Ucraina. De altfel, Rusia a mai şicanat în trecut Turcia cu „sancţiuni“ de natură economică. Miza în acest caz este mare pentru ambele economii, care au proiecte importante împreună.

Miercuri dimineaţa, premierul rus Dmitri Medvedev a avertizat că acţiunile Turciei ar putea avea ca rezultat anularea unor proiecte commune şi că firmele ruseşti pot pierde din cota de piaţă pe care o au în Rusia.  Medvedev nu a explicat care ar putea fi proiectele vizate, însă toată atenţia se îndreaptă către proiecte majore precum construirea gazoductului Turkish Stream, ambiţia Rusiei de a transporta gaze naturale prin Turcia spre Europa ocolind Ucraina, şi centrala nucleară turcească Akkuyu, scrie CNBC.

„Acţiuni militare ar fi extrem de periculoase, mai ales că Turcia este membru al NATO. Astfel, măsuri economice par mai plauzibile. M-aş aştepta să văd, cel puţin, reducerea drastică a numărului de turişti ruşi care vizitează Turcia“, spune Alastair Newton, directorul Alavan Business Advisory.

The Guardian speculează că Rusia ar putea răspunde „avertismentului“ turcesc prin tăierea livrărilor de gaze către Turcia, ba chiar să plătească Turciei cu aceeaşi monedă în Siria. Ziariştii de la The Guardian sunt siguri de un singur lucru, că Putin nu va sta fără să se răzbune.

Tăierea livrărilor de gaze ar fi un avertisment serios. Turcia îşi acoperă 60% din necesarul de gaze cu importuri din Rusia, al doilea partener de comerţ ca mărime al ţării. Turcia este dependentă de gazele ruseşti.

Ambele părţi ar avea de pierdut într-un război economic şi comercial. Rusia a fost în 2014 principala sursă de importuri pentru Turcia. Importurile s-au situate atunci la 25 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Circa 12% din turiştii veniţi în Turcia anul trecut au fost ruşi. Mai mulţi au venit doar din Germania. Turcia este a doua piaţă ca mărime pentru exporturile de gaze ruseşti.

În cazul unui conflict economic deschis între Turcia şi Rusia, cei mai mari produ­cători de petrol şi gaze ai Rusiei, printre care Rosneft, Lukoil şi Gazprom Neft, ar putea vedea preţurile ţiţeiului Ural crescând. „Înfruntarea are potenţialul de a întrerupe livrările de petrol ale Rusiei prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele“, apreciază Ehsan Ul-Haq, analist la KBC Energy Economics.

Producătorul rus de oţel Magnitogorsk Iron & Steel a investit mai mult de 2 miliarde de dolari într-o fabrică turcească începând cu 2007. Unitatea este în funcţiune din  2011, iar compania rusească şi-a anunţat în 2012 intenţia de a o vinde. Turkish Airlines a devenit în septembrie cel mai mare transportator aerian străin cu operaţiuni în Rusia. Anul acesta, traficul Turkish pe liniile către Rusia a crescut cu 16% în condiţiile în care concurenţii şi-au redus prezenţa.

Sberbank, una dintre cele mai mari bănci ruseşti, are în Turcia o subsidiară,  Denizbank, cumpărată de la grupul bancar Belgian Dexia în 2012. Unitatea a raportat pentru trimestrul III un profit în scădere cu 21%.

Yandex, serviciul de căutare pe internet al Rusiei, are o cotă de 5% pe piaţa turcească.

Anadolu Efes a achiziţionat operaţiunile SABMiller din Europa de Est, inclusiv pe cele din Rusia, în 2011 în schimbul unei participaţii de 24% vândute SABMiller. Rusia are o pondere de 15% în operaţiunile Efes.

Pentru conglomeratul turcesc de construcţii Enka Insaat, Rusia acoperă 3% din agenda de comenzi şi cel puţin 25% din valoare. De asemenea, compania are două termocentrale în nordul Turciei care funcţionează cu gaze ruseşti.

 

Turcia şi Rusia, stresul care s-a acumulat

Turcia şi Rusia, cele mai mari puteri economice şi militare de la Marea Neagră, au o istorie întreagă de tensiuni şi probleme nerezolvate pe care au încercat să o ascundă prin proiectele comune. În septembrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi Putin au inaugurat împreună o moschee imensă în centrul Moscovei, aceasta în condiţiile în care Biserica Ortodoxă rusă este extrem de puternică şi de influentă şi nu doar în Rusia.

Cele două ţări au poziţii diferite în criza siriană şi privitoare la statutul preşedintelui sirian Bashar al-Assad, în criza ucraineană şi în ceea ce priveşte peninsula Crimeea, teritoriu cu o importantă comunitate de tătari. Aceste diferenţe au fost ţinute până acum în umbra relaţiilor economice. Când Rusia s-a confruntat cu embargourile impuse de SUA şi UE, şi-a deschis pieţele către firmele ruseşti, în special către cele alimentare, scrie Al-monitor.

Rusia, care găzduieşte Cupa Mondială la fotbal din 2018, a continuat să construiască megafacilităţi sportive şi a dat prioritate contractorilor turci. Însă sprijinul clar dat de Putin armatei siriene şi regimului Assad şi atacarea de către armata rusă a grupurilor de opoziţie considerate moderate de Turcia au acutizat tensiunile din relaţiile turco-ruseşti. Erdogan a criticat dur atacurile aeriene ale Rusiei şi survolarea spaţiului aerian turcesc de către avioanele ruseşti şi a declarat că nu va mai comunica cu preşedintele Putin.

Erdogan a evocat posibilitatea unor sancţiuni aplicate Rusiei. El a avertizat că Turcia se poate lipsi de gazele ruseşti şi că poate da contractul pentru construirea centralei nucleare Akkuyu unei firme care nu este din Rusia.

Primul răspuns dat de Moscova a fost încetarea emiterii de documente de tranzit pentru camioanele turceşti care duceau exporturi turceşti către Kîrgîzstan, Kazahstan, Tadjikistan şi Mongolia. Turcia pierduse deja rute de tranzit din cauza conflictelor din Irak şi Siria. Sancţiunile ruseşti pun în pericol exporturi anuale de 2 miliarde de dolari către Asia Centrală.

sursa: zf.ro