Spune-ne ceva despre tine si te vom suna noi.


100_1538Mi-am amintit cum am fost chemat acum cateva luni la un interviu. Am vrut sa ma duc, dar nu m-am dus. Nu puteam sa trec peste partea aia cu „ spune-ne ceva despre tine”. Ma vad acolo fata -n fata cu o tanara corporatista de la resurse umane, care cauta resurse. Se uita la mine, cauta ceva, este evident.

Tu nu stii ce cauta ei, tu crezi ca stii, sau crezi ca esti pe aproape, dar nu stii, esti pe langa total pentru ca nu-ti poate trece prin cap  ca ei cauta exact  ceea ce nu esti, cauta negativul  tau. Tu crezi ca pe ei ii intereseaza ca tu sa fii, te impaunezi, iti aduni pe degete darurile, harurile. Degeaba, pe ei ii intereseaza sa nu fii, sau sa nu stii ceva legat de esenta ta, a lumii, a lucrurilor. Ei au nevoie de un om gol, cu ochii matuiti, sprinten la vorba si flexibil in optiuni, un om gonflabil, usor, pe care sa-l lege cu o ata si sa-l duca unde vor ei.

–          Spune-ne cateva vorbe despre tine. Imi suna in cap – fii sincer, fii sincer. Ii raspund in gand:

–          Despre mine care vrea sa se angajeze sau despre mine  cel adevarat? Bine am sa va spun…

A…la naiba nu-mi vine

–  Cum va caracterizati pe dvs?

M-am constipat.

– Ce faceti in timpul liber?

 

Tocmai cand ma decisesem sa incep, imi zic in sinea mea:

Nu cred ca au nevoie de noi aici, ce rost are toata treaba asta?

 

In fine …

 

As zice despre mine ca …. nu-mi plac costumele, butoanele, betoanele, cresc salata si ridichi intr-o curte mica, in Bucuresti, pe pervaz am busuioc si patrunjel. Urasc smart casualul, nu merg in cluburi, nu-mi place sa dau 10 lei pe o cafea, 14 lei pe un redbull, imi place sa citesc,  fac singur paine in casa, ma spal pe dinti cu pasta din argila, am rugaciune de seara si de dimineata, merg la Radu Voda duminca si de sarbatori,  nu am televizor,  mi-e frica de wireless. A! Am smartphone, dar mi-e frica sa-l pun la ureche, vorbesc pe speaker, am masina pe GPL.

Sunt conspirationist, cred ca ca cineva ne vrea raul, vrea sa ne otraveasca incet. Vreau sa plec la tara cat mai repede, sa-mi fac o gospodarie de subzistenta.

M-am cam aprins. Sa mai spun?

O! Am doi copii, baieti.  Copiii spun adevarul, copiii spun lucruri trasnite, adevarul e trasnit, pe copii nu-i poti minti,. Nu-i pot minti ca eu nu mai inteleg nimic din lumea asta si ar trebui sa-i invat ce sa faca in viata. Dar n-am ce sa-i invat, ca n-au ce sa faca, nu mai este nimic de facut, trebuie fugit. Trebuie sa-i invat sa fuga de nebunia lumii. Totul a fost distrus. Trebuie sa-i invat sa fug din nebunia in care am ajuns sa traim.

 

Nu-mi place sa socializez, suna ca naiba. Urasc Occidentul decadent, urasc marketingul, urasc minciuna infipta intra vanzare si cumparare, urasc prostia, fudulia, divertismentul, gadileala, facilul. Urasc sa fiu inteligent, mi-ar placea sa fiu intelept. Urasc sa fiu in randul lumii. Nu mai folosesc parfum, parfumurile sintetice au ajuns sa-mi faca greata. Urasc blugii aia stramti la femei. Cat conformism, toate au blugi. Spunea cineva ca  nu poate exista democratie si marketing in acelasi timp, ca marketingul anuleaza libertatea omului. Cat de liberi mai sunt oamenii de se imbraca toti la fel, in halul asta, toti in blugi, arata ca naiba, le vorbeste fundul din blugii aia mulati. Da, stiu sunt un ciudat, nu am haz, par incuiat. In plus, nu-mi plac nici tatuajele. Sunt rau, sunt pacatos, viermele si gunoiul lumii.

Pun pret pe respectul valorilor traditionale, sunt retrograd, imi doresc o lume in care sa se stie cum arata binele si raul.

Ziua imi fuge gandul la Dumnezeu, dar mai mult de la Dumnezeu.

Urasc estetismul. Da, stiu ca sunt cam multe negative. M-am oprit, a facut si ea o pauza. Am inceput sa ma stresez, ma gandeam ca o baga pe aia cu 5 defecte si 5 calitati.

Se ridica brusc corporatista:

Va multumim. Nu trebuie sa ne sunati, va vom suna noi.

Am facut bine ca nu m-am dus. Ce sa faca astia cu noi sau noi cu ei?