UE, chemată în proces pentru bail-in-ul cipriot


images (1)xx

     Acţiunile în instanţă având casubiect confiscarea depozitelor negarantate de la Bank of Cyprus, prin procedura denumită “bail-in”, se înmulţesc.
După ce, ieri, ziarul BURSA a relatat despre solicitarea unui grup de 100 deponenţi şi cumpărători de obligaţiuni ai celei mai mari bănci din Cipru, să le fie returnaţi banii pe care i-au pierdut în urma procesului respectiv, avocaţii a 51 de deponenţi ciprioţi care au dat în judecată instituţiile europene, cu aceeaşi cerere, au anunţat că acestea au primit un termen de două luni să îşi constituie apărarea.
Casa de avocatură “K. Chrysostomides & Co” a înaintat, pe 16 decembrie, o plângere împotriva Eurogrupului, a Comisiei Europene (CE), a Consiliului European, a Băncii Centrale Europene (BCE) şi a Uniunii Europene, în ansamblul, în numele mai multor deponenţi şi acţionari ai celor mai mari bănci cipriote, Bank of Cyprus(BoC) şi Laiki Bank.
Firma cerea Curţii Europene de Justiţie (CEJ) obligarea instituţiilor UE să le plătească reclamanţilor despăgubiri pentru confiscarea depozitelor şi reducerea valorii nominale a acţiunilor BoC
“Reclamanţii (51 în total) sunt deponenţi şi/sau acţionari ai Bank of Cyprus Public Company Ltd şi/sau ai Cyprus Popular Bank Public Co. Ltd (n.r. Laiki Bank). Aceştia solicită despăgubiri în conformitate cu articolele 268, 340 alineatele (2) şi (3) TFUE, care reglementează răspunderea extracontractuală a Uniunii Europene, pentru prejudiciile pe care le-au suferit ca urmare a măsurilor adoptate de instituţiile pârâte prin care se impunea Republicii Cipru o schemă de recapitalizare internă”, se precizează în plângerea înregistrată la CEJ.
Documentul mai afirmă: “Reclamanţii consideră că instituţiile pârâte au adoptat pentru Republica Cipru o schemă de recapitalizare internă care a condus în mod direct la pierderea depozitelor şi a participaţiilor acestora. În opinia reclamanţilor, măsurile de recapitalizare internă adoptate de Republica Cipru au fost introduse exclusiv în scopul de a pune în aplicare măsurile adoptate de pârâţi şi au fost de asemenea aprobate de instituţiile pârâte.
Reclamanţii consideră că schema de recapitalizare internă încalcă dreptul de proprietate, astfel cum este protejat prin articolul 17 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi prin articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”.
Comunicatul pe care casa de avocatură “K. Chrysostomides & Co” l-a transmis, la finalul anului trecut, sublinia că instituţiile europene sunt reclamate pentru încălcarea dreptului la proprietate al deponenţilor şi acţionarilor, a principiului nediscriminării, a celui al aşteptărilor legitime şi a celui al proporţionalităţii, stipulate în legislaţia comunitară.
“Până în prezent (n.r. decembrie 2013), Cipru este singurul stat membru al UE căruia i-a fost acordată asistenţă financiară cu precondiţia aplicării bail-in-ului şi a altor măsuri coercitive. Acest lucru dă naştere unui număr de întrebări noi cu privire la răspunderea juridică a UE, întrebări la care Curtea (n.r. CEJ) este chemată să răspundă”, susţineau avocaţii deponenţilor şi acţionarilor păgubiţi.
La jumătatea acestei săptămâni, firma de avocatură anunţa că solicitarea uneia dintre instituţiile chemate în judecată, de prelungire a termenului de două luni, în care trebuie să îşi formuleze apărarea, a fost respinsă de Curtea Europeană de Justiţie.
De asemenea, reclamaţia deponenţilor şi acţionarilor celor două bănci cipriote a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precizează “K. Chrysostomides & Co”.
Pe 25 martie 2013, guvernul cipriot a agreat cu Troica creditorilor internaţional (CE, BCE şi FMI), divizarea Laiki Bak într-o bancă “bună” şi una “rea” (prima fiind absorbită de Bank of Cyprus, iar cea de a doua, închisă), precum şi taxarea cu 47,5% a depozitelor negarantate de la Bank of Cyprus şi reducerea de o sută de ori a valorii obligaţiunilor băncii.
Conducerea Bank of Cyprus a decis, în urmă cu două săptămâni, majorarea capitalului băncii cu un miliard euro, prin atragerea de investitori noi, în timp ce investitorii actuali, dintre care mulţi provin din rândul deponenţilor cu economii confiscate, nu vor putea subscrie mai mult de 20%.
* FMI: “Bail-in-ul poate asigura eficienţa schemelor de garantare a depozitelor”
O trecere graduală către aplicarea măsurii de bail-in deponenţilor şi deţinătorilor de obligaţiuni deponenţilor negarantaţi ar putea să permită guvernelor să asigure plăţile prin intermediul schemelor de garantare a depozitelor, se afirmă într-un studiu publicat de Fondul Monetar Internaţional.
Documentul atrage atenţia, însă, că temerile privind eventuale contagiuni şi consideraţii că unele bănci ar fi prea mari ca să eşueze, precum şi alte constrângeri, ar putea să împiedice o astfel acţiune, în cazul unor crize sistemice.
Schemele de garantare a depozitelor şi-au dovedit eficienţa, în mare parte, în privinţa prevenirii unor panici bancare, însă niciodată nu au reuşit să evalueze preţul corect al riscului asumat, potrivit studiului.
Extinderea “plaselor de protecţie” în timpul crizelor întăreşte întrebările cu privire la capacitatea autorităţilor să îşi onoreze obligaţiile şi la hazardul moral, se mai arată în studiu.
“O plasă de protecţie generoasă ridică probleme adânci, care nu trebuie ignorate, probleme legate de hazard moral, echitatea distribuţiei şi abilitatea de plată”, susţin oficialii FMI, adăugând că respectivele îngrijorări sunt mai presante în ţările ale căror sisteme financiare sunt mari, comparativ cu economiile naţionale. 

sursa: bursa.ro