Criza petrolului nu mai poate fi ascunsa: noile rezerve se cauta cu lupa


images (1)

Digi24.ro:Rezervele de petrol din Marea Neagră, urmărite pe ecran 3D

Cea mai mare companie petrolieră din România și-a făcut „cinematograf” 3D, ca să vadă rezervele de petrol care sunt pe fundul mării, la peste patru kilometri adâncime. Cum resursele de țiței de la suprafață sunt stoarse de mai bine de un secol, companiile desenează pe calculator hărți ale adâncurilor pentru a scoate la suprafață și ultimele picături de petrol.

În faţa unui ecran gigant, geologii stau ca la cinematograf, cu ochelari pentru imagini 3D şi caută locuri în care să înfigă sondele. Este cel mai avansat centru de acest fel din Europa, iar miza este uriaşă.

„Folosim unde sonore ca să construim imaginea rocilor din subsol şi în funcţie de modul în care rocile reflectă aceste unde putem construi hărţile”, spune Ruth Rusby, reprezentant Petrom.

„Costul este mult mai mic per kilometru pătrat, când facem aceste hărţi seismice pentru rezervele din mare decât pentru cele de pe uscat. Pe uscat trebuie să fim foarte atenţi la mediu, la drumuri şi la aşezările omeneşti”, explică Gary Ingram, director Explorare şi Producţie.

Până să ajungă la pompă sub formă de benzină şi motorină, petrolul extras de aceste sonde se află la mii de kilometri sub pământ.

Harta Mării Negre este vitală pentru resursele de gaze şi petrol ale companiei în condiţiile în care zăcămintele de pe uscat au fost exploatate până la epuizare. De exemplu, Petrom împreună cu Exxon au descoperit un zăcământ de gaze naturale care ar asigura consumul României timp de 6 ani fără să fim nevoiţi să cumpărăm metan din străinătate. În urmă cu două săptămâni a fost găsit un nou zăcământ, de petrol de această dată.

„Un canion uriaş care coboară pe fundul mării este format de braţul Sfântul Gheorghe al Dunării. Poartă numele de Canionul Viteaz şi s-a format în ultima eră glaciară, când nivelul mării a scăzut considerabil, acum 10.000 de ani”, explică Gary Ingram, director Explorare şi Producţie.

Zonele în culori intense, cum ar fi albastru sau roşu pot ascunde rezerve de ţiţei şi de gaze naturale, iar cele roz arată un zăcământ de suprafaţă.