Dan Dungaciu: Sprijinul tacit al americanilor pentru o revoluţie în Ungaria este evident


-Gandul.info:PRIVIŢI CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN UNGARIA

Aproximativ 100.000 de maghiari au ieşit marţi seară în stradă, la Budapesta, în cel mai mare protest cu care s-a confruntat premierul Viktor Orban de la venirea la putere, în 2010. Scandând „Viktator” şi „Vrem Democraţie”, manifestanţii s-au adunat în centrul capitalei lor pentru a doua oară în ultimele zile în semn de protest faţă de un proiect de lege care ar urma să instituie din 2015 o „taxă pe Internet”. Odată ieşiţi în stradă, oamenii şi-au amintit că au multe alte nemulţumiri faţă de „regimul Orban”, de la politicile economice, la cele pro-ruseşti şi anti-europene, a comentat pentru Gândul Aron Halasz, jurnalist maghiar. Importantă pentru înţelegerea protestelor este şi deteriorarea relaţiilor cu Statele Unite, după ce americanii au dispus interdicţie de intrare în SUA pentru oficiali ungari acuzaţi de corupţie. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române, crede că uriaşa mişcare de protest din Ungaria care se coagulează în aceste zile trebuie observată din prisma unei ruperi iminente a relaţiilor cu SUA şi a deteriorării alianţei cu UE şi NATO în favoarea axei Budapesta-Moscova. „Este mai mult decât evident că Orban nu poate câştiga acest război”, comentează expertul român, care atrage atenţia că „nu ne va prinde iarna până ce guvernul Orban va trebui să ia o decizie fundamentală”. Citiţi în continuare o analiză a evenimentelor din Ungaria:

 

A început sfârşitul pentru regimul Viktor Orban? Aceasta este întrebarea momentului în Europa. De duminică, ziua în care vecinii unguri au ieşit pentru prima dată în stradă pentru a protesta faţă de un proiect de lege care ar impune o taxă pentru transferul de date (în actuala versiune, de 150 de forinţi/50 de eurocenţi per gigabyte), bulgărele nemulţumirii sociale s-a rostogolit întruna şi a împins, marţi seară, 100.000 (estimare Reuters) de oameni în cel mai mare protest antiguvernamental pe care l-a văzut Budapesta de la venirea lui Orban la putere, în 2010.

Pentru Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice al Academiei Române, taxa pe Internet este doar picătura care a umplut paharul pentru poporul maghiar. Odată răsturnat paharul nemulţumirii sociale, vom asista, în viitorul foarte apropiat, la o schimbare fundamentală în Ungaria, crede Dungaciu: „Nu ne va prinde iarna până ce guvernul Orban va trebui să ia o decizie fundamentală”. Această schimbare poate însemna o transformare a cursului guvernării Orban (puţin probabilă dat fiind profilul politic al premierului ungar) pentru a linişti populaţia şi aliaţii occidentali care sunt pe picior de plecare. Schimbarea se poate concretiza, însă, şi prin căderea guvernului Orban, într-o revoluţie de tipul Euromaidanului ucrainean.

 

În ochii analiştilor, dar şi ai protestatarilor intervievaţi de presa occidentală, foarte relevant pentru a înţelege amploarea protestului este conflictul cu SUA, concretizat, cel mai recent, în interdicţia de călătorie în SUA impusă de americani unor apropiaţi de-ai lui Orban acuzaţi de corupţie. Orban nu numai că s-a apropiat tot mai mult de Moscova, chiar şi în timpul războiului din Ucraina, dar a făcut-o îndepărtându-se voit de UE, NATO şi SUA, iar Washingtonul sancţionează în acest moment axa Budapesta-Moscova. „Este mai mult decât evident că Orban nu poate câştiga acest război. În acest moment, în Fidesz e o mare tensiune, pentru că au simţit că nu doar guvernul, ci şi partidul ca atare se va prăbuşi”, spune Dan Dungaciu, pentru gândul.

 

„Taxa pe Internet a creat un val uriaş de nemulţumire fără precedent în ultimii ani. Numeroşi protestatari cu care am vorbit şi-au exprimat nemulţumirea generală faţă de Guvern, revolta faţă de scandalurile de corupţie şi de problemele socio-economice. Alţii sunt nemulţumiţi de politicile pro-ruseşti şi anti-europene ale Fidesz”, a comentat pentru gândul Aron Halasz, video-jurnalist maghiar. „Nu ştiu dacă vor renunţa (Guvernul, n.red.) la această taxă – din câte am văzut în presă, ideea i-ar aparţine lui Orban însuşi şi ţine la ea”, ne-a mai spus jurnalistul. Din punctul lui de vedere, este foarte important că reacţia vehementă de contestare a proiectului de lege a reunit maghiari de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, o mostră de unitate naţională care nu a existat în Ungaria ultimilor ani.

gândul vă prezintă în continuare de la ce au pornit protestele, ce s-a întâmplat la manifestaţii şi ce legături au SUA şi Rusia cu ceea ce se întâmplă în Ungaria.

Cum arată singura taxă pe Internet din lume

Un proiect de lege al Guvernului condus de Viktor Orban are în vedere stabilirea unei taxe de 150 de forinţi (echivalentul a aproximativ 50 de eurocenţi) pentru fiecare gigabyte de date transferate. Taxa – prima de acest fel din lume, conform Comisiei Europene – ar urma să fie plătită de furnizorii de Internet, dar ea se va regăsi în facturile abonaţilor.

După o perioadă deosebit de grea pentru presa din Ugaria, bulversată de numeroase măsuri restrictive venite din partea premierului Orban, internetul este considerat de mulţi maghiari drept singurul canal în care presa nu este încă sub pumnul Guvernului.

Mai mult, nici parlamentarii Fidesz nu sunt mai solidari cu proiectul „taxei pe Internet”. În formularea preşedintelui Parlamentului, Laszlo Kover (Fidesz), deputaţii au fost „profund răniţi” de decizia lui Orban de a nu îi informa măcar cu privire la proiect, relatează Politics.hu.

După primul protest, care a avut loc duminică, executivul ungar a promis un amendament, care să plafoneze taxa pentru persoane fizice la 700 de forinţi pe lună, respectiv echivalentul a circa 2,3 euro.

Parlamentul de la Budapesta ar urma să voteze legea în 17 noiembrie, când este anunţată o nouă manifestaţie de amploare.

Primele reacţii de la Bruxelles: „O idee foarte proastă”, „o ruşine”

Comisia Europeană a criticat vehement, prin vocea mai multor oficiali, planul lui Orban privind taxa pe transferul de date. Comisarul European în exerciţiu pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, este foarte activă pe Twitter în a condamna ideea guvernului ungar, pe care o consideră „foarte proastă” şi „o ruşine”. Ba mai mult, ea i-a şi îndemnat pe oameni, duminică, într-un mesaj de pe Twitter, să iasă în stradă.

„Nu este bine ca oamenii să fie îndepărtaţi de Internet prin intermediul unor taxe (…), iar acest lucru nu va funcţiona”, a comentat Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al lui Kroes. „Partea digitală a economiei este probabil ceea ce împiedică Europa să se prăbuşească în recesiune. Deci, taxarea acesteia într-o ţară care se află deja sub media indicatorilor din Europa este o idee deosebit de proastă”, a continuat Heath, atrăgând atenţia asupra problemei pe care ar presupune-o crearea unui asemenea precedent în UE.

Heath a descris proiectul legislativ drept „ultima dintr-o serie de acţiuni tulburătoare (…) care caută să limiteze libertatea (…), fără să atingă obiective sociale şi economice”.

Preşedintele Parlamentului ungar: UE poartă un „război rece verbal” împotriva Ungariei

În replică la criticile venite de la Bruxelles, Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului de la Budapesta, a acuzat instituţiile europene că poartă un „război rece verbal” împotriva ţării lui: „Dacă cineva de la vest de noi ia în serios democraţia, atunci trebuie să înceteze războiul rece verba, pentru că ar putea afecta imaginea pozitivă pe care ungurii o au în Occident (…). Bruxelles-ul nu trebuie să se comporte aşa cum făcea Moscova (…). Nu are nimeni în Europa occidentală superioritatea morală de a ne explica nouă cum să ne comportăm ca democraţi”.

Balazs Gulyas, autorul paginii de Facebook „Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, care a organizat manifestaţiile, a susţinut, în faţa protestatarilor, că taxa lui Orban „va rupe Ungaria de restul lumii”. Cetăţenii „nu trebuie să plătească o taxă pentru folosirea Internetului autorităţilor fiscale corupte şi premierului Viktor Orban”, a spus Gulyas, citat de Mediafax. La fel ca oficialii europeni, Gulyas a avertizat şi asupra prejudiciului pe care legea l-ar crea asupra „dreptului la informare”.

La rândul lui, Zsolt Varady, şeful unei reţele de socializare din Ungaria, a comentat: „taxa pe Internet este un simbol al autocraţiei Guvernului”.

 

Protestele şi fotografia care a revoltat Fidesz

Primul protest faţă de taxa pe transferul de date a avut loc duminică, adunând între 10.000 şi 20.000 de participanţi. Totul a fost organizat pe o pagină de Facebook.

În mulţime se afla şi Însărcinatul cu Afaceri al Statelor Unite la Budapesta, Andre Goodfriend, care a explicat pe Twitter că a mers la protest pentru „a măsura atmosfera”. Fotografia cu Goodfriend în mijlocului protestului nu a fost bine primită de membrii Fidesz, care l-au acuzat că „este un agent CIA devenit agent provocator” (sursa: eurodeputatul Tamas Deutsch). „Goodfriend, eşti indezirabil în Ungaria”, a fost mesajul unui jurnalist maghiar pentru diplomatul american.

În jurul lui Goodfriend, manifestanţii au scandat „Viktator”, „Vrem democraţie” şi „Evazioniştii TVA”. Pe unele dintre pancarte era fotografia lui Orban împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, alături de inscripţia „nu vom plăti taxele criminalilor”.

Pe urmă, au început violenţele. Mai mulţi protestatari au ajuns la secţia de poliţie, unul dintre ei fiind arestat, după ce au spart mai multe ferestre ale sediului partidului Fidesz, conform Politics.hu. Mai mult, câţiva manifestanţi au reuşit să ajungă în balconul sediului, unde au amplasat două steaguri ale Uniunii Europene.

Manifestaţii similare au avut loc şi în Pecs, Miskolc şi Veszprem, fiind susţinute de partidele de opoziţie LMP, socialişti, E-PM, DK şi Jobbik, precum şi de Asociaţia Sindicatelor comerciale, Sindicatul profesorilor şi asociaţiile din industria de profil, conform Mediafax.

Marţi seară, aproximativ 100.000 de persoane de toate vârstele îndurau stoic gerul din capitala ungară şi cântau: „Nu vom permite aşa ceva”. În alte opt oraşe, oamenii protestau paşnic faţă de taxa de folosire a Internetului şi scandau, la fel ca manifestanţii din Budapesta, „Orban afară”.

Unghiul american şi umbra rusească

Ce se întâmplă acum în Ungaria trebuie citit într-o altă grilă decât cea a protestelor sociale, explică Dan Dungaciu pentru gândul. Directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române plasează protestele în contextul sancţiunilor anunţate în urmă cu mai bine de o săptămână de acelaşi Andre Goodfriend de la Ambasada SUA. Pe scurt, este vorba despre impunerea măsurii de interdicţie de intrare în Statele Unite pentru şase oficiali maghiari acuzaţi de corupţie. Tensiunile dintre cele două părţi sunt atât de puternice în acest moment, încât şi americanii, şi ungurii au ajuns să ameninţe că prietenia lor ar putea fi distrusă (GÂNDUL A PREZENTAT PE LARG SUBIECTUL AICI).

Astfel, evenimentele din ultimele zile pot fi corelate cu deteriorarea fără precedent a relaţiilor cu SUA, în contextul sancţiunilor impuse unui număr de şase oficiali maghiari apropiaţi puterii care sunt acuzaţi de corupţie. „Am senzaţia că sentimentul protestatarilor este că guvernul Orban a mers mult prea departe” distrugând relaţiile cu aliaţii americani, cu UE şi, mai ales, creând axa Budapesta-Moscova în detrimentul celorlalte parteneriate ca membră UE şi NATO, spune Dungaciu. Expertul subliniază că, încă din 2010, Orban a vrut „să joace la două capete”: cu Rusia şi aliaţii occidentali.

Patru ani mai târziu, există de fapt doar „capătul” rusesc al jocului geopolitic maghiar, ceea ce s-a văzut când Ungaria a susţinut parteneriatul cu Rusia, chiar şi în timpul conflictului din Ucraina.

„Americanii şi-au luat mâna de pe guvernul Orban. Nu mai e loc de negocieri”

Regimul Orban a făcut multe lucruri care trebuie sancţionate, comentează Dungaciu, iar taxa pe internet şi recentele avertismente de tipul „schimbare sau plecăm” venite din partea americanilor sunt declicul pentru o mişcare antiguvernamentală mult mai amplă.

Sprijinul tacit al americanilor pentru o revoluţie în Ungaria este evident. Dacă cineva mai avea vreun dubiu în acest sens, a fost clarificat de prezenţa însărcinatului cu afaceri al SUA la proteste. Am văzut acelaşi model de reacţie din partea americanilor şi la începutul Euromaidanului. Când UE eşuase în gestionarea crizei din Ucraina, SUA au intervenit puternic.

„Acum, America şi-a luat mâna de pe guvernul Orban. Mesajul pe care l-au dat este: sau îşi modifică atitudinea, sau pleacă. În acest moment, nu mai e loc de negocieri”, subliniază expertul.

Think-tank londonez: Putin pregăteşte o „Primăvară rusească”. În planurile lui e şi România

Una dintre teoriile care încearcă să explice amploarea pe care a căpătat-o în doar trei zile protestul faţă de taxa pe Internet aparţine unui think-tank londonez, Center for Eurasian Strategic Intelligence. O analiză postată marţi pe site-ul instituţiei susţine că Rusia începe din Ungaria o operaţiune care se va întinde în 2015 în mai multe state din Europa Centrală. Scopul acestui plan rusesc: destabilizarea UE şi, inclusiv, a NATO.

Planul ar fi o „Primăvară rusească” şi vizează inclusiv destabilizarea României, susţin experţii citaţi. Că Rusia vrea şi încearcă să destabilizeze UE şi NATO nu este o noutate pentru analişti precum Dan Dungaciu: „Sigur că Federaţia Rusă îşi doreşte să destabilizeze UE şi NATO. Rusia caută cai troieni în ţări precum Ungaria şi Slovacia. Până la Primăvara rusească, mă tem de o iarnă rusească”, comentează analistul intervievat de gândul, făcând referire la un nou conflict al gazelor.

CONTEXT – Disputa cu SUA: „Prietenia ungaro-americană ar putea fi distrusă”

La câteva săptămâni de la discursul extrem de critic al oficialului american Victoria Nuland despre abuzurile unor lideri din ţările central-europene membre UE şi NATO, însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA din Budapesta, Andre Goodfriend, a anunţat în 15 octombrie că mai mulţi oficiali maghiari suspectaţi de corupţie au primit interdicţii de intrare în SUA.

Decizia are o miză evident politică (oficialii nefiind condamnaţi) şi a tensionat şi mai mult relaţiile bilaterale dintre Ungaria şi SUA. Măsura este similară interdicţiilor de călătorie de care au fost vizaţi, în ultimele luni, oficiali ruşi şi apropiaţi din cercul lui Vladimir Putin, în contextul conflictului ruso-ucrainean. Cel mai cunoscut caz din România în care a fost aplicat o asemenea măsură este cel al lui Adrian Năstase, căruia i s-a revocat viza pentru SUA în 2012, după condamnarea în primă instanţă în Trofeul Calităţii. Motivul pentru care acest subiect este deosebit de relevant şi în România este că, date fiind numeroasele scandaluri de corupţie la nivel înalt dezvăluite în ultimele luni, nu este exclus să ajungă şi la Bucureşti astfel de „mesaje” din partea SUA.

În primă fază, Goodfriend s-a arătat foarte rezervat în a oferi detalii precum numele persoanelor de pe lista interdicţiilor de călătorie în SUA. El s-a rezumat la a spune că este vorba de până la zece funcţionari guvernamentali, membri ai Guvernului sau oameni de afaceri apropiaţi Guvernului FIDESZ (ulterior, avea să precizeze că sunt şase oficiali).

Motivul interdicţiilor de călătorie: suspiciunea de corupţie şi fapte asimilate corupţiei, precum şi de atingere adusă intereselor americane, potrivit presei maghiare. Concret, ambasada SUA a comunicat că „anumite persoane fizice din Ungaria” nu pot pătrunde pe teritoriul american pentru că există „informaţii credibile că ar fi obţinut beneficii din acte de corupţie”, informează Mediafax.

 

Ca o regulă generală, orice persoană cu cazier are interdicţie de intrare în SUA.

În replică, ministerul ungar de Externe l-a convocat de urgenţă pe diplomatul american, pentru a oferi explicaţii. Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a cerut SUA „transparenţă” în acest dosar, în vreme ce unul dintre liderii opoziţiei socialiste, Tamas Harangozo, a solicitat efectuarea de urgenţă a unei investigaţii speciale pe tema sancţiunilor impuse de Statele Unite.

„Guvernul Ungariei nu are nicio informaţie despre această situaţie. Nu a fost informat niciun oficial despre interdicţii de intrare pe teritoriul american”, se arată într-un comunicat oficial al Biroului premierului Viktor Orban, citat de Mediafax.

Totuşi, trebuie precizat că spunând că nu a fost înştiinţat pe un canal oficial de măsura interdicţiei de călătorie, Guvernul lui Viktor Orban ignoră că autorităţile americane nu au, de fapt, voie să furnizeze asemenea informaţii decât persoanei vizate şi avocatului ei. Conform informaţiilor făcute publice la începutul acestei săptămâni de oficialul american, persoanele vizate nu au fost încă informate despre interdicţia de a călători în SUA.

Şi SUA, şi Ungaria ameninţă cu distrugerea relaţiilor bilaterale

Dacă mai exista vreun dubiu privind miza politică a acestui scandal, Andre Goodfriend a revenit, în urmă cu o săptămână, într-o conferinţă de presă în care, potrivit portalului de ştiri Politics.hu, a avertizat că SUA şi-ar putea înceta cooperarea cu Ungaria, din cauza corupţiei endemice. Cât despre identitatea persoanelor vizate, oficialul american a spus că fie lucrează în guvernul Orban, fie sunt apropiaţi ai executivului ungar.

Tot săptămâna trecută, a venit o nouă replică a guvernului maghiar. Şeful de cabinet al lui Orban a avertizat, în cadrul unei întruniri de urgenţă a Comisiei de Securitate Naţională a Parlamentului Ungariei, că dacă partea americană nu vine cu explicaţii pentru decizia anunţată de Andre Goodfriend, „prietenia ungaro-americană ar putea fi otrăvită sau distrusă”, relatează, într-un alt articol, acelaşi Politics.hu.