Bugetul Capitalei are mai puţin cu 900 milioane de lei. Banii, luaţi de la RADET, străzi şi spitale


1363942370radet_oprescu_gigacalorie_caldura_mainBugetul Capitalei pierde 790 de milioane de lei în urma rectificării făcute de Guvern şi alţi 110 milioane de lei – venituri proprii nerealizate, cele mai afectate fiind RADET, la subvenţiile pentru căldură, şi administraţiile străzilor şi spitalelor.

 

Consilierii generali au votat, joi, un proiect de hotărâre privind rectificarea negativă a bugetului municipalităţii pe anul 2014, cu 900 de milioane de lei.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a precizat că 790 de milioane de lei sunt luaţi în urma rectificărilor făcute de Guvern, iar restul până la 900 de milioane de lei reprezentau venituri proprii ale municipalităţii care nu au fost realizate.

Potrivit lui Oprescu, banii au fost luaţi de la proiecte de investiţii care nu au fost începute, precum şi “de la toate instituţiile de unde s-a putut lua”. Printre investiţiile care rămân fără finanţare şi care au primit bani la începutul anului se află pasajul pietonal subteran de la Piaţa Romană sau intrarea autostrăzii A3 în Capitală.

Bugetul pentru subvenţiile RADET a fost lipsit de 83 de milioane de lei.

Oprescu a spus însă că, deşi s-au tăiat bani, nu există riscul blocării acestei instituţii care să ducă la oprirea căldurii sau apei calde în Capitală. “Nu mai speriaţi lumea că nu se blochează nimic. M-am adresat preşedintelui Curţii de Conturi care mi-a promis că se reeşalonează datoriile astfel încât conturile RADET să nu fie blocate până la fuziunea celor două instituţii (ELCEN şi RADET n.r.) prin absorbţie, atunci când datoriile vor fi stinse”, a declarat Sorin Oprescu.

De la Administraţia Spitalelor au fost tăiate 36 de milioane de lei, de la Administraţia Străzilor – aproximativ 80 de milioane de lei, de la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) – 18 milioane de lei, iar de la RATB – aproximativ 6,7 mil de lei, acestea fiind printre instituţiile cele mai afectate de rectificarea negativă.

sursa: mediafax.ro

EVZ.ro:  MILIOANE de români RĂMÂN fără ÎNCĂLZIRE în MIEZUL IERNII

Sindicaliștii RADET avertizează că bucureștenii ar putea rămâne fără căldură

Regiile care furnizează căldură în sistemul centralizat din marile orașe ale României sunt în colaps financiar. Cea mai mare, RADET București, riscă să își închidă ușile pe 10 ianuarie 2015.

Milioane de români riscă să stea în frig de la anul din cauza datoriilor pe care le au Regiile și a lipsei investițiilor pentru întreținerea sistemelor prin care este furnizat agentul termic. Sindicatele angajaților din Regii au depus memorii atât la Guvern, cât și la Ministerul Finanțelor, și spun că, dacă nu se vor lua măsuri, de la 1 ianuarie 2015 există riscul să nu mai poată fi ținute în viață sistemele de termoficare.

Dragnea și nelămuririle

De exemplu, în Capitală s-a reușit amânarea blocării conturilor 100% până pe 10 ianuarie, după ce șefii Electrocentrale București ceruseră ca de la 1 decembrie să se blocheze toate conturile. „În hârtiile oficiale s-a cerut blocarea totală a conturilor iarăși cu data de 1 decembrie. Acum s-a decis amânarea propririi până pe 10 ianuarie”, a explicat liderul Sindicatului Liber Independent din Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti, Ioana Stoica. Potrivit acesteia, soluția ca Regia să iasă din impas este unirea acesteia cu Electrocentrale București, decizie care se discută la nivel guvernamental de peste un an. Hotărârea a fost amânată miercuri pentru a treia oară, pe motiv că specialiștii de la Ministerul Dezvoltării, condus de ministrul Liviu Dragnea, au cerut noi lămuriri. Între timp, datoriile istorice ale RADET către ELCEN cresc. Acestea ar urma să fie șterse odată cu unirea celor două instituții.

 

1,4 milioane de bucureșteni, în pericol

În Capitală sunt racordați la sistemul centralizat 1,4 milioane de bucureșteni, care – potrivit liderului sindical – reprezintă 40% din totalul românilor care se încălzesc iarna cu agentul termic transportat de Regiile gestionate de primării. Un simplu calcul arată că aproximativ 3,5 milioane de abonați depind la această oră de serviciul oferit de aceste instituții, ca să aibă apă caldă și căldură în case.