Zbigniew Brzezinski recomandă prepoziţionarea de trupe în ţările baltice, iar George Friedman spune ca "Europa nu poate depasi criza din cauza nationalismului"


Europa-nu-poate-depasi-criza--Este-divizata-de-nationalism-Mediafax.ro: Zbigniew Brzezinski recomandă prepoziţionarea de trupe în ţările baltice

Zbigniew Brzezinski, un influent comentator al politicii externe americane, a recomandat, miercuri, prepoziţionarea de trupe americane sau europene în ţările baltice, cu scopul de a “disuada” Rusia de orice intenţie în această zonă.

 

 

În opinia influentului fost consilier la Casa Albă, în vârstă de 86 de ani, care s-a exprimat în faţa Comisiei Forţelor Armate din Senatul american, “coşmarul este ca, într-o zi, (Vladimir Putin) să ocupe Riga (Letonia) şi Tallinn (Estonia), ceea ce nu i-ar lua decât o zi”.

“Vom spune că este groaznic, că este şocant”, dar, “cu siguranţă, nu vom putea face nimic” fără a risca provocarea unui potenţial război nuclear, a spus el.

Trebuie imaginată “o disuasiune”, partea rusă trebuie obligată să înţeleagă “că va exista o reacţie” din partea NATO. Din acest motiv, “recomand prepoziţionarea de forţe” în ţările baltice, dar într-o manieră care să nu provoace Rusia, a subliniat el.

 

“Câţiva militari americani în Estonia nu vor reprezenta o ameninţare de invazie pentru Rusia. Putin va şti aceasta, dar el va mai şti că, dacă va invada Estonia, va întâlni forţe americane în calea sa şi chiar câţiva germani, câţiva francezi, câţiva britanici”, a continuat el.

În plus, Zbigniew Brzezinski le recomandă ţărilor occidentale să furnizeze arme “defensive” Ucrainei, asigurând totodată Rusia că nu intenţionează să integreze Ucraina în NATO.

Zbigniew Brzezinski este fostul consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Jimmy Carter şi intervine adesea în dezbaterea publică americană pentru a-şi exprima opiniile referitoare la politica externă a Statelor Unite.

 Business24.ro: GEORGE FRIEDMAN, STRATFOR

Europa nu poate depasi criza. Este divizata de nationalism!

Criza europeana are radacini prea adanci pentru a se dizolva in urma unei simple strategii de politica monetara aplicata de Banca Centrala Europeana.

Relaxarea cantitativa ar putea urni motorul gripat al zonei euro, dar nu va rezolva problemele structurale ale Uniuni Europene, sustine analistul american George Friedman.

Urmand cu intarziere un model pe care Rezerva Federala l-a aplicat inca de acum 7 ani, Banca Centrala Europeana se arata dispusa sa infuzeze o cantitate masiva de bani in economiile statelor membre ale zonei euro.

Cu toate acestea, modelul american va fi implementat intr-un stil propriu Europei, un stil care arata cat

de subreda este constructria Uniunii, arata Friedman, intr-o analiza Stratfor.

Diferente majore

Emisiunea monetara pregatita de BCE se asemana doar pana intr-un punct cu actiunea intreprinsa de Rezerva Federala in 2008. Americanii au tiparit atunci banii si i-au absorbit prin emiterea unor tiluri de stat si achizitia unor datorii corporatiste.

In ciuda speculatiilor privind declansarea unei hiperinflatii, Statele Unite au reusit sa risipeasca rapid temerile, ba chiar sa inregistreze o rata de crestere economica de 5% in ultimul trimestru al anului trecut.

In zona euro, actiunea se va derula dupa un scenariu propriu: BCE va lansa o noua emisiune monetara in euro, urmand ca fiecare banca centrala a unui stat sa-si gestioneze imprumutul garantat de stat, neavand voie sa cumpere titluri garantate de catre alte guverne din zona.

Un mod destul de clar de a demonstra ca politica din zona euro se rezuma la: “Fiecare pe limba lui piere!“.

Desi efectul vizibil al crizei europene se intrevede in slabele palpairi ale economiei din zona euro, aceasta isi are radacinile in diferentele politice, sociale, culturale si morale intalnite la tot pasul inUniunea Europeana.

Razboiul Draghi-Merkel

A devenit deja clar ca Banca Centrala Europeana va initia masura de relaxare cantitativa dupa aceasta regula pentru a acoperi datoriile inregistrate de majoritatea membrilor zonei euro.

Tarile membre nu sunt dispuse sa intervina pentru a acoperi gafele unui stat vecin si nu doresc sa se expuna direct sau prin intermediul BCE la povara unor credite contractate de codasii Europei.

In special guvernul de la Berlin incearca din rasputeri sa evite un scenariu in care o Europa paralizata de criza economica ar atarna exclusiv pe umerii Germaniei. Angela Merkel s-a opus pana acum politicii de relaxare cantitativa, in ciuda situatiei alarmante din sudul Europei si a reducerii consumului, chiar daca acest lucru a dus intr-un final la incetinirea turatiei motoarelor economiei germane.

In cele din urma, s-a ajuns la concluzia ca o noua emisiune de bani in zona euro este necesara, dar asta abia dupa ce un intreg razboi al nervilor a fost dus intre presedintele BCE, Mario Draghi si cancelarul Angela Merkel.

Cel mai probabil, cancelarul german a reactionat in fata perspectivei negre de a pierde una dintre cele mai importante piete de desfacere a marfurilor germane: cea din Europa.

Cu un produs intern brut asigurat in proportie de 50% de exporturi, Germania nu isi putea permite sa piarda avantajul accesului liber pe pietele din Uniune, dar in niciun caz nu da vreun semn ca ar avea de gand sa stearga datoriile celorlalte state.

Acordul convenit de cei doi este o politica de genul “Scapa cine poate“, singurele elemente neclare fiind sumele care ar urma sa fie distribuite de-a lungul si de-a latul zonei euro.

Ipocrizie teutona

Metoda inedita prin care Banca Centrala Europeana va infuza banii in economiile din zona euro ar putea, in cel mai fericit scenariu, sa rezolve criza economica. Ramane insa problema lipsei de unitate in cadrul UE, unde Grecia si Germania, desi membre ale aceleiasi constructii politico-economice europene nu impartasesc aceeasi soarta.

In Statele Unite, parintii Constituiei i-au asigurat oricarui american dreptul la cautarea fericirii. In Uniunea Europeana, pacea si prosperitatea au fost promise locuitorilor din tarile membre. Pacea eterna si prosperitatea continua sunt insa o himera, fundamentul UE parand a fi alcatuit in acest moment din cel mai fin nisip, crede analistul Stratfor.

Europa si-a aratat limitele in fata termenului sec de “relaxare cantitativa”, dar acest lucru nu impiedica Germania sa pozeze in continuare pe post de centru vital al unei promisiuni iluzorii.

Pusi in fata recesiunii Greciei, liderii europeni pot reactiona calm, dar aceasta nu ofera un raspuns intrebarii “Ce rost isi mai au Europa Unita si institutiile sale?“.

Daca poti sa te separi sau poti sa fii exclus din Uniune, daca poti inchide frontiera in fata est-europenilor aflati in cautarea unui loc de munca, in Danemarca, inseamna ca poti la fel de bine sa impui un embargou pe produsele nemtesti importate. Si, daca acest lucru este posibil, care ar mai fi atunci soarta Germaniei?

Europa se apropie cu viteza de un punct crucial in existenta sa, iar lipsa de unitate si functionarea UE ca un simplu tratat poltic incheiat intre mai multe tari nu fac decat sa arate ca Europa ramane in continuare un continent si nu o idee.

The European Union, Nationalism and the Crisis of Europe is republished with permission of Stratfor.

Mediafax.ro: Comandamentul american în Europa a sporit măsurile de protecţie pentru bazele şi instalaţiile sale

Comandamentul militar american în Europa a sporit măsurile de protecţie pentru toate bazele şi instalaţiile sale de pe continent, potrivit unui comunicat difuzat joi.

Comandamentul american în Europa a sporit măsurile de protecţie pentru bazele şi instalaţiile sale (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Purtătorul de cuvânt militar Greg Hicks a refuzat să enumere măsurile luate şi să detalieze ameninţările care planează asupra trupelor americane mobilizate în Europa. “Evaluăm constant, împreună cu ţările gazdă, ameninţările la adresa forţelor noastre şi vom lua măsurile adecvate”, a declarat el.

Întrebat la Washington despre aceste măsuri, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a anunţat că nu are nicio informaţie exactă cu privire la existenţa vreunor ameninţări asupra militarilor americani aflaţi în Europa sau asupra familiilor lor.

Dar militanţii organizaţiei Stat Islamic (SI) reîntorşi în Europa din Siria şi din Irak sunt “o ameninţare”, o “realitate”, a recunoscut el într-o conferinţă de presă.

 

Acum câteva săptămâni, înainte de atentatele sângeroase de la Paris, Comandamentul american în Europa le-a recomandat militarilor săi să evite ieşirile în uniformă în afara bazelor.

Aproape 67.000 de militari americani sunt mobilizaţi în Europa.

 

Ziare.com: Aeroportul din Donetk, Stalingradul ucrainenilor? Precedentul Tiraspol

 

Potrivit unor rapoarte neoficiale, in urma unei confruntari deosebit de sangeroase, in cursul noptii, armata ucraineana s-a retras complet din zona aeroportului. Alte rapoarte, ale Kievului de aceasta data, spun ca inca se mai duc lupte in zonele marginase.

Lupta pentru apararea aeroportului a durat pana acum 242 de zile – de la 26 mai 2014 la 22 ianuarie 2015. Pierderile materiale si umane sunt uriase. Soldatii Kievului care au luptat acolo au devenit o sursa de mandrie pentru ucraineni, care i-au supranumit “cyborgi”.

O revista ucraineana, aparuta joi, are o coperta dramatica: ramasitele a ceea ce a fost odinioara noul aeroport international Donetk, distrus de luni de lupte grele, cu titlul “Stalingradul nostru?”.

De ce conteaza totusi atat de mult aeroportul, atat pentru separatistii pro-rusi cat

si pentru Kiev?

Luptele de la Donetk seamana, mai degraba, cu reteta aplicata de separatisti si intr-o alta instanta unde controlul unui aeroport decide rezultatul unui

razboi separatist, arata Radio Free Europe/Radio Liberty.

In 1992, generalul rus Alexander Lebed a ocupat aeroportul Tiraspol din regiunea separatista moldoveana Transnistria si l-a utilizat pentru a spori fortele separatiste pro-ruse de aici. Conflictul ce dura de patru luni s-a incheiat la scurt timp dupa ocuparea aeroportului, cu un armistitiu mediat de Moscova. Transnistria ramane si in zilele noastre o regiune separatista a carei independenta este recunoscuta doar de Rusia.

Noapte de noapte, la Donetk, separatistii pro-rusi au bombardat pozitiile armatei, incercand sa preia controlul aeroportului aflat la doar 10 kilometri de oras. Desi aeroportul a fost practic distrus de lupte, pentru separatisti are o importanta strategica si simbolica uriasa.

Expertii spun ca separatistii sunt interesati sa-si pastreze asa-zisa independenta a republicii, si daca vor sa fie independenti, au nevoie de un aeroport conectat la lumea exterioara.

In acelasi timp, aeroportul are valoare militara clara: pistele bombardate pot fi reparate relativ usor si rapid, pentru a fi folosite, deschizand astfel un coridor pentru transportul de materiale necesare apararii rebelilor. In acelasi timp, daca este ocupat de separatisti, Kievul nu-l poate utiliza pentru a-si alimenta trupele sau pentru a crea aici o baza militara ce ar ameninta auto-proclamata capitala a separatistilor, Donetk.

Daca rebelii ar reusi sa aduca, prin aeroport, avioane de lupta, ar egala cumva raportul de forte cu Kievul, insa obtinerea de aparate de zbor depinde numai de Moscova, spun expertii.