Lui Isarescu ii pasa doar de banci. Cand cei pagubiti cer masuri echitabile de rezolvare a crizei creditelor in franci Isarescu face scenarii horror si ne sperie cu colapsul sistemului bancar.


je swuissCapital.ro: Isărescu: Dacă BNR intervine puternic şi aduce cursul francului elveţian la valoarea de dinainte, am putea avea consecinţe horror

 

Cea mai bună abordare din experienţa trecutului este să laşi lucrurile să se aşeze. Aici este vorba de bani, de bani mulţi. Măsurile luate în pripă pot fi mai dăunătoare, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă.

 

Guvernatorul BNR a adus în discuţie trei măsuri propuse de partidele politice, acesta spunând că toate trei sunt măsuri nerealiste şi că acestea pot declanşa o nouă recesiune în România.

„BNR ar putea să fixeze numai cursul între leu şi franc elveţian. Nu aceasta este problema. În ziua de astăzi se face arbitraj în timp real. Nu se poate face aşa ceva. BNR intervine puternic şi aduce cursul francului elveţian la nivelul dinainte de creştere. Acesta este un scenariu horror. Am introduce ţara în recesiune.”, a spus Isărescu.

„Interdicţia creditării în franci elveţieni. Am intrat într-o zonă de liberă mişcare a capitalurilor. Noi am avertizat ce înseamnă această libertate. Interdicţia ar fi un fel de autoexcludere”, susţine guvernatorul BNR.

Potrivit guvernatorului BNR, depozitele în franci elveţieni din băncile din România sunt de circa 1,1 miliarde CHF. Iar în ceea ce priveşte investiţiilor elveţienilor în România, oficialul BNR susţine că acestea sunt de peste două miliarde, proveniţi din foarte multe zone de business. “Toate aceste afaceri se fac în franci elveţieni. Avem cam 60.000 de angajaţi ai firmelor cu capital elveţia”, a completat Isărescu.

Conversia tuturor creditelor în franci la cursul istoric ar determina pierderi de 5,7 miliarde de lei

Conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul istoric ar genera pierderi de 5,7 miliarde de lei (0,8% din PIB), iar conversia tuturor creditelor în valută (franci plus euro) la cursul istoric din momentul acordării creditului ar genera pierderi de 9,8 miliarde de lei (1,4% din PIB), a mai spus guvernatorul BNR, citat de Agerpres.

“Cine suportă toate aceste pierderi? Poate domnul Piperea (avocatul Gheorghe Piperea – n.r.)!”, s-a întrebat retoric guvernatorul BNR.

Şeful băncii centrale a prezentat o serie de calcule cu privire la conversia creditelor, din care reiese că o conversie realizată la cursul istoric plus 30% ar însemna pierderi totale de 3,9 miliarde de le (0,5% din PIB), în cazul tuturor creditelor în franci, şi de 4,2 miliarde de lei (0,6% din PIB) în cazul tuturor creditelor în franci şi euro.

Mugur Isărescu a avertizat că, în cazul conversiei creditelor la cursul istoric, trei sau patru bănci din sistem ar avea nevoie de infuzii semnificative de capital, caz în care banca ar putea da statul în judecată pentru recuperarea banilor.

“Am avut o problemă cu o bancă mică, ce reprezenta 0,5% din sistem, Bank of Cyprus, şi am constatat ce înseamnă efectul de contagiune”, a explicat Isărescu.

Francul elveţian s-a apreciat puternic, în data de 15 ianuarie, pe pieţele internaţionale, câştigând aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a renunţat la pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani. În aceeaşi zi, la Bucureşti, leul a pierdut aproape 16% faţă de franc, până la un minim istoric de 4,3287 lei, cu 58,7 bani peste cotaţia din şedinţa de miercuri, de 3,7415 lei/franc.

În context, a reapărut discuţia referitoare la românii cu credite în franci, care, potrivit autorităţilor sunt în număr de aproximativ 75.000.

Una dintre soluţiile avansate este cea referitoare la conversia creditelor din valută în moneda naţională, la un curs care nu poate depăşi cu mai mult de 20% cursul din momentul contractării creditului şi fără costuri suplimentare pentru client.

 

Bursa.ro: Horaţius Dumbravă: “Cetăţenii români, debitori la bănci, au fost supuşi unui jaf”

 

Dumbravă: “Ar putea fi vorba de grupuri organizate infracţionale transfrontaliere”
Statul român trebuie să se gândească la alte măsuri “pentru a preveni veritabilul jaf la care au fost supuşi cetăţenii români, debitori la bănci”, transmite judecătorul Horaţiu Dumbravă, care susţine că statul are, de asemenea, datoria să cerceteze dacă nu cumva cetăţenii români au căzut pradă unor “grupuri organizate infracţionale transfrontaliere”, deoarece “sunt mult prea multe coincidenţe în spaţiul est european”.
Potrivit domniei sale, în niciun caz insolvenţa persoanelor fizice nu le va rezolva acestora situaţia creditelor la bănci. “Fie cum a făcut Croaţia – conversia pe timp de un an la cursul iniţial al leului cu francul, fie chiar prin declanşarea unor anchete penale de amploare, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria”, scrie Horaţiu Dumbravă, pe un site de ştiri juridice. Acesta susţine că “fără discuţie că sunt mult prea multe coincidenţe în spaţiul est european, ţări emergente ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană: ar putea fi vorba de grupuri organizate infracţionale transfrontaliere, iar statul român are datoria să cerceteze dacă nu cumva cetăţenii români au căzut pradă unor astfel de grupuri infracţionale”.
Horațiu Dumbravă susţine că “trebuie însă spus foarte clar, pentru ca cetăţenii să ştie: Legea insolvenţei persoanelor fizice, aşa cum arată cele patru proiecte de Lege în Parlament, nu rezolvă problemele grave sociale şi economice cu care se confruntă zeci de mii de cetăţeni români, în special cei care au datorii bancare sau se confruntă cu insurmontabile dificultăţi (şomaj, lipsă de venituri, familii numeroase etc).
Dimpotrivă, românii trebuie să ştie că insolvenţa reprezintă ultima soluţie, şi cea mai gravă, la care trebuie să apeleze atunci când nu fac faţă datoriilor în raport cu veniturile pe care le au”.
“Revenind la proiectele de Lege privind insolvenţa persoanelor fizice, este evident, lucru de altfel constatat de Consiliul Legislativ, că aceste proiecte sunt prost scrise. De altfel, dintr-o simplă citire a proiectului de Lege rezultă că se impune revizuirea drastică a propunerii legislative”, continuă Horațiu Dumbravă.
Domnia sa susţine că “un proiect de o asemenea importanţă capitală nu poate fi gândit fără un studiu de impact: câte astfel de posibile cazuri ar putea ajunge în faţa judecătorului? Infrastructura şi schemele de personal ale instanţelor ar putea rezista la o asemenea avalanşă de zeci de mii sau sute de mii de cauze, aşa cum se vehiculează în studiile de specialitate economică? S-ar putea să asistăm la tot ce s-a întâmplat deja cu celebrele deja taxe auto sau litigii de muncă: schimbări legislative peste noapte cu consecinţa că și acum se judecă ani de zile litigii pe rolul instanţelor. Oare nu vor pierde şi creditorii şi debitorii persoane fizice, prin durata prelungită a acestor proceduri, pentru că instanţele sunt foarte încărcate şi aşa şi se va ajunge la concluzia că, în fapt, s-a adâncit problema economică cu care se confruntă persoana fizică?”.
O soluţie, potrivit lui Horațiu Dumbravă, pentru protecţia şi ajutorul adecvat pe care statul să-l dea cetăţeanului, este aceea a prevederii unei proceduri prealabile, care să fie parcursă până la declararea unei persoane fizice, de către un judecător, ca fiind în insolvenţă.
În plus, ar trebui văzut cum funcţionează astfel de legi în ţările Uniunii Europene, care au o asemenea legislaţie, pentru a reflecta asupra celei mai bune soluţii pentru cetăţenii români. Spre exemplu, în Germania este prevăzută o procedură extrajudiciară tocmai pentru a proteja cetăţeanul ameninţat de insolvenţă şi doar dacă această procedură a eşuat, persoana în cauză ajunge în faţa judecătorului. În Franţa, procedura se desfăşoară numai după parcurgerea unei proceduri prealabile extrajudiciare gratuite, în faţa “comisiei pentru populaţia îndatorată”, la Banca Centrală franceză. De altfel, legea franceză pune un accent puternic pe negocierea unui plan de rambursare amiabil, înainte de luarea altor măsuri suplimentare în cadrul procedurii falimentului. În Olanda, de asemenea, trebuie parcursă o procedură extrajudiciară, respectiv completarea unei declaraţii de către municipalitate, care să evidenţieze faptul că au existat încercări de a ajunge la o soluţionare amiabilă.
“Consiliul Superior al Magistraturii nu se opune unei asemenea legi, nici nu este atributul lui de a pune în discuţie adoptarea unui act normativ. Însă, nu poate să nu tragă un semnal de alarmă cu privire la faptul că, în astfel de situaţii, fără o matură chibzuinţă, graba poate aduce mai multe prejudicii cetăţenilor, cărora le este adresat proiectul de Lege, decât beneficii”, susţine Horațiu Dumbravă, membru CSM.
Acesta susţine că e nevoie de a gândi “plase de siguranţă” pentru cetăţeni, inclusiv măsuri asociate, de a face faţă unei situaţii nedorite, cea a insolvenţei. Iar pentru asta trebuie ca toate instituţiile implicate, nu doar Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi ANAF, Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională a României să găsească instrumente apte pentru a proteja cetăţenii.

 

Mediafax.ro: Finanţele vor să împrumute 5 miliarde de lei în februarie, cea mai mare sumă lunară din ultimii patru ani

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) vrea să împrumute în luna februarie prin vânzarea de titluri de stat 5 miliarde de lei, cea mai mare valoare a emisiunilor brute începând din februarie 2011 şi în urcare de la 3,6 miliarde de lei în prima lună a acestui an.

Finanţele vor să împrumute 5 miliarde de lei în februarie, cea mai mare sumă lunară din ultimii patru ani (Imagine: Shutterstock)

În cadrul licitaţiilor de referinţă, statul vrea să obţină 4,5 miliarde de lei, iar prin sesiunile suplimentare, în cadrul cărora vinde titluri în condiţiile stabilite în cadrul licitaţiilor de referinţă, intenţionează să atragă 480 de milioane de lei.

Finanţele nu au planificate răscumpărări de titluri de stat în lunafebruarie.

“Este o planificare foarte ambiţioasă după destule standarde: ar fi cea mai mare valoare a emisiunilor brute după februarie 2011, cea mai mare valoare a emisiunilor nete din 2009, iar februarie 2015 ar deveni a treia luna începând din 2008 în care maturitatea medie planificată ar depăşi 5 ani”, afirmă, într-o notă către analişti şi investitori economistul şef al INGBank România, Vlad Muscalu.

În cazul în care statul ar atrage fonduri conform prospectului de împrumut anunţat, şi-ar acoperi în primele două luni nevoia netă de finanţare pentru întreg anul, notează economistul şef al ING Bank România.

Astfel, în februarie, Ministerul Finanţelor vrea să vândă certificate de trezorerie în valoare de 1,3 miliarde de lei şi cu maturităţi de 3 şi 12 luni, în timp ce restul sumei până la 4,98 miliarde de lei ar urma să fie obţinută prin redeschiderea unor emisiuni de obligaţiuni cu maturitatea de 3, 5, 7, 10 şi 15 ani.

Ministerul Finanţelor a anunţat că vrea să atragă în 2015 până la 40 de miliarde de lei prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă, la care ar urma să se adauge maxim 3 de miliarde deeuro de pe pieţele externe şi fonduri atrase de la instituţiile financiare internaţionale.

Anul trecut, Finanţele au împrumutat din piaţa internă 40,56 miliarde lei şi 928,7 milioane euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.

Cum vrea guvernul să-i ajute pe datornici cu banii altora: Practic, cu taxele plătite de alţi debitori

 

Prezentat ca sprijin pentru cei care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci, creditul fiscal, supranumit „electorata”, impune limitări care îi exclud pe majoritatea debitorilor şi riscă, în acest fel, să creeze hazard moral, nedreptăţind largi categorii în avantajul altora.

 

 

„Electorata” ar urma să fie modificată de la 1 martie, astfel încât să poată fi acordată datornicilor care au venituri exclusiv din salarii sau pensii de maxim 3.000 lei brut, adică 2.100 lei net, chiar din prima lună următoare celei în care încep restructurarea datoriei, şi nu după doi ani, aşa cum este în actul normativ în vigoare.

În noua variantă a „electoratei”, anunţată de ministrul de Finanţe, Darius Vâlcov, deducerea personală la calculul impozitului pe venit ar urma să ajungă la 1.500 lei lunar, în loc de 900 de lei, în prezent. Practic, suma care ar rămâne în mâna debitorului ar fi de până la 240 lei lunar datorită neimpozitării a cel puţin jumătate din venit.

 

 

Modificarea „electoratei” a devenit o urgenţă pentru guvern în contextul devalorizării masive a leului faţă de francul elveţian, după ce actuala ordonanţă de urgenţă, în vigoare de jumătate de an, s-a dovedit nefuncţională.

Ce are în plus noua „electorată”?

Conform unei sinteze a Ministerului de Finanţe, comparativ cu actul normativ aflat in vigoare, dar neaplicat, propunerea legislativă aduce următoarele modificări:

Simplificarea schemei de rescadenţare a creditelor

Extinderea sferei de cuprindere în această schemă a debitorilor persoane fizice, în sensul creşterii venitului brut care asigură eligibilitatea participării de la 2.200 lei la 3.000 de lei (ceea ce sporeşte numărul posibililor beneficiari la maximum 1.050 mii persoane, respectiv un plus de 200 mii persoane)

Creşterea deducerii speciale pentru credit de la 900 la 1.500 lei lunar (echivalent cu maximum 240 de lei reducere a impozitului pe venit lunar)

Acordarea deducerii speciale, respectiv a creditului fiscal, din luna imediat următoare rescadenţării creditului (comparativ cu o decalare de 2 ani în varianta anterioară);

Întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, în sensul menţinerii obligativităţii acesteia, ca în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit (rata dobânzii, comisioane, constituirea de noi garanţii).
Deducerile personale, impozitare diferenţiată

Deduceri personale se acordă deja, potrivit Codului Fiscal în vigoare, pentru veniturile salariale de până la 3.000 lei brut. Astfel, pentru salariile de cel mult 1.000 lei brut, deducerile pornesc de la 250 lei pentru cei care nu au nicio persoană în întreţinere şi ajung la 650 lei pentru cei care au patru sau mai multe persoane în întreţinere. Mai exact, aceste deduceri se calculează, în acest moment, la salariile minime brute pe economie care au fost stabilute, de la 1 ianuarie, la 975 lei brut.

Deducerile pentru veniturile între 1.000 lei şi 2.999 lei brut sunt calculate degresiv, fiind de numai 10-20 lei în cazul veniturilor care depăşesc 2.500 lei brut. Deducerile personale au fost menţinute în 2005 când a fost introdusă cota unică, fiind preluate din vechiul sistem de impozitare cu cote progresive şi stabilite pornind de la valoarea salariului minim de la acea dată, care era 250 lei.

Majorarea deducerilor personale până la 1.500 lei doar pentru cei care optează pentru creditul fiscal înseamnă o intervenţie a guvernului prin care este diferenţiază clar impozitarea pentru anumite categorii. Documentul ministerului nu precizează care au fost argumentele care au stat la baza deciziei de a acorda creditul fiscal doar celor care au venituri sub 3.000 lei brut, mai ales că acest mecanism îi poate nedreptăţi pe alţii care au aceleaşi dificultăţi, dar care, din cauza unor venituri mai mari, de exemplu, de 3.200 lei brut, vor fi excluşi. O altă limitare este că veniturile trebuie să fie exclusiv din pensii şi salarii, nu şi din activităţi independente, de exemplu.

Redistribuirea datoriei prin buget

“Electorata” s-a dovedit o falsă soluţie, până acum. Dacă, totuşi, va deveni funcţională se va răsfrânge asupra celorlaţi debitori la bănci care nu se califică pentru facilitatea de restructurare, dar care sunt plătitori de taxe. Acestora li se va redistribui o parte din povara care se va lua de pe umerii a un milion de datornici care ar putea beneficia de credit fiscal. Spre exemplu, pentru “electorata” actuală, care prevede deduceri considerabil mai mici, guvernul estima o micşorare a încasărilor la buget din impozit pe venit de 2 miliarde de lei, sumă care ar fi rămas la cei care beneficiau de “electorată”. Peste 4 milioane de credite la bănci aparţin persoanelor fizice. Chiar luând în calcul că o persoană poate avea mai multe credite şi că unii debitori sunt pensionari, numărul este totuşi semnificativ raportat la numărul salariaţilor de 4,4 milioane de persoane.

În sinteza Ministerului de Finanţe se arată că guvernul este îngrijorat, mai ales, de categoria de populaţie cu venituri reduse, unde gradul de îndatorare este extrem de ridicat, respectiv de 153% la cei cu venituri brute sub 750 lei,109% pentru cei cu venituri brute până la 1.150 de  lei, 104% pentru cei cu venituri brute până la 1.210 de lei. Acelaşi document arată că „aceştia (categoriile cu venituri reduse n.r.) au beneficiat de sprijinul mai multor coplătitori pentru a fi eligibili la creditare”.

“Văd şi eu la televizor oameni care spun: mie nu-mi convine ca din impozitul meu să le plătesc ratele altora, doar pentru că au venituri mai mici. Se poate spune că schema fiscală e un prim pas spre diferenţierea impozitării”, spunea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, în urmă cu un an când apăruse ideea “electoratei”. Tot el preciza că este important cum va fi reglementată şi aplicată măsura ca să nu creeze hazard moral.

 

Money.ro: Bancherul care a adus in Romania furtuna creditelor in franci elvetieni

În urmă cu aproape zece ani, unui bancher străin proaspăt venit în România i-a venit ideea să le ofere românilor un nou tip de credite: cele în franci elvețieni.

 

 

Banca cu capital unguresc OTP Bank a intrat în România în anul 2004. Din 2005 la cârma diviziei de Retail a OTP România a fost numit Laszlo Diosi, care ulterior, din 2007, a devenit președintele OTP Bank România.

Tot din 2005, OTP Bank a atacat „zona de retail cu o oferta inedită: credite în franci elvețieni, la cele mai mici dobânzi nominale – 7,5% la creditul pentru nevoi personale, 7% la creditul pentru nevoi personale cu garanție ipotecară și 6,5% pe an la creditul ipotecar”, după cum scrie un articol din aceas perioadă, publicat de „Ziarul Financiar”.

„OTP este prima bancă în a cărei ofertă standard intră credite în franci elvețieni, aducând un model răspândit pe piața bancară din Ungaria. Francul elvețian este perceput ca o monedă mai stabilă în raport cu accesele de volatilitate ale cotațiilor euro/dolar”, se mai arată în articolul citat, care a fost publicat pe 16 noiembrie 2005.

Așadar, OTP Bank este instituția financiară care a adus la noi în țară pentru prima dată împrumuturile în moneda elvețiană. Iar șeful diviziei de retail era, în acea perioadă, Laszlo Diosi.

„Acesta este primul pas dintr-o serie de acțiuni menite să ne aducă mai aproape de cota de piață propusă, adică 4-5%. Dacă până la acest moment ne-am făcut temele, analizând îndeaproape piața de retail din România, acum suntem pregătiți să ne întampinăm clienții cu o ofertă avantajoasă”, a declarat Laszlo Diosi, vicepreședinte al OTP Bank România, responsabil cu Divizia Retail”, scria „Ziarul Financiar”, în 2005.

Prima campanie de intrare pe zona de retail s-a desfășurat până pe 16 decembrie 2005, prin rețeaua de 23 de unități pe care le avea OTP Bank, la acel moment, șase fiind localizate în Capitală.

Ulterior, alături de OTP Bank au început să ofere credite în franci elvețieni și alte bănci de pe piața locală. Însă doar câteva dintre ele se remarcă printr-o expunere periculoasă la acest tip de credite care au devenit extrem de riscante odată cu recenta apreciere puternică a francului elvețian.

Marea majoritate a împrumuturilor în franci este concentrată în portofoliile a șase bănci: Volksbank, OTP Bank, Raiffeisen, Piraeus Bank şi Banca Românească. Se pare că, din numărul total de aproximativ 150.000 de români care au luat credite în franci elvețieni, în acest moment mai dețin acest tip de împrumuturi circa 75.500 persoane. Mulți debitori făcuseră deja refinanțări ale creditelor în franci cu credite în euro sau lei.

Analiștii economici sunt de părere că singura soluție viabilă în această situație este o negociere deschisă între bancă și datornic pentru a ajunge la o soluție de compromis, care să-l ajute pe client, dar și să poată fi implementată de bancă.

Deja, o parte dintre băncile cu expunere mare pe creditele în franci elvețieni au oferit soluții pentru rezolvarea acestei probleme.