Putin explica prevederile acordului de la Minsk: Armistitiu, dar nu ne-am inteles pe granite. Exact in acelasi timp – FMI a ajuns la un acord cu Ucraina pentru un ajutor financiar în valoare de 17 miliarde de dolari. Tot in acelasi timp aflam ca – Incepand din luna martie, armata SUA va antrena fortele ucrainene care se lupta cu rebelii prorusi


psmertonMediafax.ro: FMI a ajuns la un acord cu Ucraina pentru un ajutor financiar în valoare de 17 miliarde de dolari

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a ajuns la o înţelegere cu Ucraina pentru acordarea unui împrumut în valoare de 17 miliarde de dolari, pachetul de ajutor financiar urmând să ajungă la 40 de miliarde de dolari, prin contribuţia altor parteneri internaţionali, precum Uniunea Europeană.

 

 

“Echipa care lucrează la Kiev a ajuns la un acord cu guvernul ucrainean pentru un program de reforme economice care va susţinut prin Facilitatea de finanţate extinsă, în valoare de aproximativ 17,5 miliarde de dolari dinpartea FMI”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Noul program înlocuieşte acordul stand by pe care Ucraina îl avea cu FMI şi urmează să fie aprobat de conducerea executivă a instituţiei.

“Aceste resurse puse la dispoziţie vor fi completate de alte surse de finanţare. După cum a anunţat, guvernul ucrainean intenţionează să negocieze cu deţinătorii datorie sale suverane, pentru a-şi îmbunătăţi sustenabilitatea pe termen mediu. În total, pachetul de finanţare este estimat să se ridice la 40 de miliarde de dolari şi va dura patru ani”, a declarat Christine Lagarde, directorul general al FMI.

Lagarde a precizat într-un interviu că pachetul de salvare pentru Ucraina include şi o contribuţie din partea UE, în timp ce Statele Unite a promis naterior un ajutor în valoare de 2 miliarde de dolari, potrivitBloomberg.

“Noul program va susţine stabilizarea economică imediată a Ucrainei şi va sprijini setul de reforme îndrăzneţe convenit, care are ca scop revenirea pe creştere a economiei pe termen mediu şi îmbunătăţirea standardelor de trai a populaţiei”, a afirmat Lagarde într-un comunicat de presă.

Guvernul de la Kiev se confruntă cu cea mai gravă recesiune după 2009, FMI estimând că economia ucraineană s-a contractat cu până la 7,5% anul trecut, pe fondul conflictului din estul Ucrainei, care a afectat industria naţională şi exporturile, precum şi încrederea investitorilor.

Bugetul naţional pe 2015 vizează reducerea cheltuielilor sociale şi îngheţarea salariilor şi pensiilor la nivelul actual, pentru a menţine deficitul bugetar la un nivel acceptabil.

Programul convenit cu FMI include reformarea sistemul energetic şi creşterea producţiei de energie la nivel naţional, precum şi asigurarea stabilităţii sectorului bancar.

În Belarus, la Minsk, au avut loc negocieri în vederea încheierii unei înţelegeri pentru încetarea conflictului din estul Ucrainei. reşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat joi că un acord a fost încheiat la Minsk pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina începând de duminică, 15 februarie.

O decizie de compromis a fost luată cu privire la o zonă demilitarizată pe linia frontului, care era principalul punct de blocaj în cadrul negocierilor. Putin a precizat că forţele ucrainene îşi vor retrage armamentul greu dincolo de linia de front. Separatiştii se vor retrage de asemenea dincolo de linia frontului, aşa cum a fost ea stabilită în septembrie, când a fost încheiat armistiţiul anterior.
Liderii Germaniei, Frantei, Rusiei si Ucrainei s-au intalnit miercuri, la Minsk, in Belarus, pentru a purta discutii cruciale pentru viitorul Ucrainei.

Ziare.com: Putin explica prevederile acordului de la Minsk: Armistitiu, dar nu ne-am inteles pe granite 

Presedintele rus, Vladimir Putin, a anuntat joi, intr-o conferinta de presa lapidara, ca cei patru lideri reuniti la Minsk inca de miercuri seara au cazut de acord asupra unui armistitiu in estul Ucrainei, incepand cu sambata noapte.

“Aceasta nu a fost cea mai buna noapte din viata mea, dar dimineata a fost buna, indiferent de dificultatile din procesul de negociere, caci am reusit sa convenim asupra unui lucru important”, incetarea focului, a spus Putin.

Acordul mai prevede si retragerea armamentului greu si reforme constitutionale pentru rezolvarea crizei din est. A fost convenita retragerea “trupelor ruse si retragerea militiilor din Donbas din aceasta linie subliniata in acordul semnat anul trecut”.

In ceea ce priveste intelegerea politica, aceasta vizeaza “reforma constitutionala ce va lua in considerare drepturile constitutionale ale oamenilor din Donbas”.

“Urmeaza chestiunile de granita ce vor fi coordonate cu militiile din Donbas, implementarea legii cu privire la statutul special al Donetkului si Luhanskului”, a spus Putin, care a mai anuntat si “o gama de chestiuni umanitare si economice”.

Cu toate acestea, a spus Putin, nu s-a ajuns la un acord cu privire la granite. Liderii nu au semnat protocolul ce priveste sustinerea implementarii acordului de la Minsk, acesta fiind semnat de Grupul de Contact.

Negocierile dintre Kiev si estul Ucrainei sunt intr-o fundatura, a mai spus Putin, facand referire la situatia de la Debalteve, unde nu s-a ajuns la o concluzie cu privire la soldatii ucraineni incercuiti de separatisti.

Putin a explicat ca “problema regionala a fost ca reprezentantii republicilor, ca raspuns la actiunile agresive ale Kievului, si-au retinut atacurile, dar au lansat si o ofensiva si au incercuit 68.000 de trupe. Cred ca aceste trupe vor depune armele si vor opri rezistenta. Cerem tuturor partilor sa exercite retinere, ca sa ne asiguram ca retragerea trupelor si armelor grele merge asa cum e planificata”.

Reprezentantii separatistilor ucraineni la Minsk s-au impotrivit joi semnarii acordului. Cei doi lideri separatisti ar fi primit instructiuni de la Rusia sa demonstreze ca sunt independenti si ar trebui tratati separat, asa ca acestia au refuzat sa semneze acordul negociat si pregatit in dimineata zilei de joi. Prin urmare, negocierile s-au reluat.

Denis Pusilin, liderul rebelilor din Donetk, a explicat ulterior pe Twitter de ce refuza semnarea armistitiului: presedintele Petro Porosenko a fost informat gresit cu privire la situatia din Debalteve, care este mult mai grava decat i s-a spus. Potrivit unor surse, separatistii pro-rusi solicita ca armata ucraineana sa se retraga din Debalteve.

Debalteve este o localitate strategica ce leaga Donetk de Luhansk, intens disputata in ultimele zile. Aflata sub controlul Kievului, separatistii incearca sa o cucereasca prin asalturi intense.

Stirileprotv.ro: Reuters: Incepand din luna martie, armata SUA va antrena fortele ucrainene care se lupta cu rebelii prorusi

 

Ben Hodges, comandantul fortelor americane din Europa, a declarat, miercuri, ca incepand cu luna martie, armata SUA va antrena soldatii ucraineni care se lupta cu separatistii prorusi, in estul tarii.

Hodges a anuntat, in cadrul unei vizite la o baza NATO din Polonia, ca un batalion de soldati americani va antrena trei batalioane de soldati ucraineni.

“Ii vom instrui in ceea ce priveste chestiuni de securitate sau medicale, cum sa actioneze in zonele in care rusii le bruiaza comunicatiile si cum sa se apere de tirurile de artilerie ale rebelilor“, a declarat Ben Hodges.

Ziare.com: Inca o tara sare in ajutorul Ucrainei: Cine i-ar putea antrena soldatii

Canada este dispusa sa antreneze soldatii ucraineni daca va exista un consens printre aliati pentru a acorda asistenta militara Kievului, a precizat ministrul canadian al Apararii, Jason Kenney.

Canada, SUA si alti aliati NATO au acordat pana acum Ucrainei doar ajutor ne-letal, cum ar fi casti, truse de prim ajutor si echipament de comunicatie, scrie Globe and Mail.

Oficialul ucrainean a subliniat totusi ca gama de optiuni pentru ajutarea Ucrainei va fi extinsa numai in cooperare cu aliatii. Ar putea fi vorba, potrivit lui Kenney, de un rol de antrenament si consiliere, similar cu cel jucat de Canada in Irak.

Guvernul Harper este dispus sa ajute si mai mult Ucraina, sustin surse citate de publicatie, insa contributia Canadei va fi mai mult simbolica, intrucat armata sa nu are un surplus important. Daca decide, spre exemplu, sa dea arme Ucrainei, acestea vor trebui cumparate, chestiune ce ia timp.

Miercuri, si comandantul fortelor armate americane in Europa, Ben Hodges, a spus ca armata Statelor Unite va antrena trupele ucrainene care se lupta cu separatistii prorusi in estul tarii.

Misiunea de antrenament va incepe in luna martie, unui batalion de militari americani fiindu-le repartizate trei batalioane ucrainene, a precizat Hodges.

Anunturile facute de Canada si SUA survin in contextul unei intalniri foarte importante din capitala belarusa Minsk, la care participa presedintii Rusiei, Ucrainei si Frantei si cancelarul Germaniei, pentru a discuta propuneri cu privire la rezolvarea crizei din Ucraina.

 

Bursa.ro: SURSE MILITARE:

“Lipsa unui ambasador SUA la Bucureşti – o mare jignire la adresa ţării noastre”


     *  Avertisment rusesc: “Vom căuta mijloace să anihilăm flota militară românească” 
*  Surse: “Noi suntem ţară în prima linie de conflict, iar aici nu există un ambasador al SUA cu care să se poată comunica direct”
Rusia a avertizat cu o serie de reacţii de răspuns, după deciziile luate de NATO privind întărirea capacităţilor sale în estul Europei.
Vladimir Evseev, directorul Centrului pentru Studii Politico-Militare din Moscova, a declarat la TVR: “În România se poate crea potenţial ofensiv, de aceea vom căuta şi mijloace de a anihila flota militară românească. Cred că va creşte confruntarea dintre ţările noastre şi din păcate avem motive să susţinem asta”.
Surse militare ne-au declarat că acum ar fi un moment bun pentru numirea ambasadorului SUA în România. “De doi ani de zile noi nu avem ambasador şi acest lucru este inadmisibil, este o mare jignire la adresa ţării noastre, aliat NATO. Noi suntem ţară în prima linie de conflict, iar aici nu există un ambasador al SUA cu care să se poată comunica direct, dacă se întâmplă ceva”.
Surse militare ne-au mai spus că, având în vedere pericolele ce ne pândesc din cauza aşezării, a poziţionării faţă de conflict, România ar trebui să fie mai activă şi mai vocală în negocieri, precum Polonia: “Ameninţările din partea Rusiei trebuie luate în seamă, iar ţara noastră trebuie să fie în prima linie la negocieri. Dacă ne aflăm în linia întâi ca poziţionare strategică de luptă, noi considerăm că ar trebui să fim în linia întâi la negocieri”.
Sursele mai spun că preşedintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să participe la negocierile dintre Angela Merkel, Francois Olanda şi Vladimir Putin. “Nu putem să stăm deoparte, mai ales că NATO a anunţat că va amplasa centre de comandă şi control pe teritoriul ţării noastre. Din moment de Rusia ne ameninţă, preşedintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să fie la negocierile de la Minsk”, consideră sursele militare, adăugând: “Au mai fost situaţii în al doilea război mondial când marile puteri ne-au lăsat singuri în faţa inamicului. Gândiţi-vă că a căzut un avion (Malaysian Air) în Ucraina şi nu a mai zis nimeni nimic. Nu cred că vrem să fim în rolul avionului malaiezian”.
Potrivit surselor, ţara noastră nu este pregătită pentru un posibil atac, în condiţiile degringoladei care există în interior. “Dacă, ipotetic vorbind, ni se vor impune anumite restricţii, nu cred că avem suficiente rezerve medicale şi de hrană, pentru că noi importăm foarte mult. Nu suntem pregătiţi pentru un conflict din punct de vedere al aprovizionării”, au mai precizat sursele, menţionând: “Vorbim de o ameninţare directă şi de o organizare în caz de conflict, iar noi nu suntem pregătiţi ca dotare şi ca stabilitate. Avioane nu avem, transportoarele blindate sunt prea puţine, iar cele două fregate nu sunt înarmate. Ce mare flotă avem noi? Avem două fregate, fără armament pe ele, şi un crucişător”.
Vladimir Evseev a mai spus la TVR că, pe teritoriul Crimeei, în prezent se formează o grupare de forţe armate terestre bine pregătită şi de sine stătătoare. “Vor fi prezente acolo diferite dispozitive, capabile să neutralizeze toate ameninţările posibile, a mai precizat Vladimir Evseev, adăugând: “Din păcate, dacă România se va lăsa antrenată într-o asfel de confruntare, atunci este imposibil ca o serie de obiective militare din România să nu fie trecute pe lista acelor ţinte care vor fi neutralizate cu diferite tipuri de arme. După evaluările militare facute de Rusia, din acele baze militare ce urmează să fie amenajate în România pot fi lansate nu numai dispozitive antirachetă. Rusia este foarte îngrijorată că de acolo pot fi lansate şi rachete de croazieră sau alte dipozitive de genul ăsta. Rusia va fi obligată să reacţioneze nu numai la apariţia centrelor de comandă, dar şi la depozitele de armament sau altă infrastructură militară”.  

Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania s-au aşezat ieri în jurul mesei negocierilor la Minsk, în speranţa obţinerii unui acord de pace în Ucraina. Obiectivul summitului care îi reuneşte pe preşedinţii francez Francois Hollande, rus Vladimir Putin, ucrainean Petro Poroşenko şi pe cancelarul german Angela Merkel este acela de a schiţa un acord privind Ucraina şi de a pune capăt conflictului soldat deja cu 5.300 de morţi în Ucraina.

* NATO va avea noi centre în Estul Europei
Forţele NATO se extind către Estul Europei, ca să răspundă problemelor aliaţilor din regiune, după cum a informat ieri, într-o teleconferinţă, Douglas Lute, ambasador al Misiunii SUA la NATO, făcând referire la situaţia tensionată generată de conflictul dintre Rusia şi Ucraina.
“Forţele aliate din NATO se tem în privinţa agresiunii Rusiei”, a afirmat Lute, adăugând că acestea vor avea baze permanente în regiune.
Oficialul american a menţionat că, potrivit unei decizii recente, NATO va crea şase noi centre de comandă în Europa de Est, respectiv în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România.
“Am văzut, recent, o prezenţă sporită de echipament militar greu rusesc în estul Ucrainei”, a spus ambasadorul Lute, subliniind că şi echipamentele armate high-tech ruseşti în estul Ucrainei sunt tot mai multe.
Oficialul american consideră că NATO trebuie să facă faţă “agresiunii din Rusia”.
Douglas Lute a mai afirmat că, în estul Ucrainei, există trupe operative de intelligence ruseşti şi personal militar care reprezintă o structură paralelă de comandă alături de separatişti. “De asemenea, există soldaţi ruşi în sud-estul Ucrainei care operează, astăzi, tehnologii mai sofisticate ce au fost furnizate mişcării separatiste”, a declarat Lute, făcând referire la arme de război electronic şi sisteme de apărare aeriană.
Douglas Lute a subliniat că NATO nu poate controla procesul de soluţionare a conflictului din Ucraina. Întrebat dacă alianţa ar putea controla acordurile în acest sens, în cazul în care ele se vor realiza, Lute a precizat: “Nu cunosc pe nimeni care să fi oferit NATO un rol în acest sens”. (V.R.)