Nu conteaza cati bani ai la banca. Nu conteaza ce slujba ai. Nu conteaza daca ai familie .. nu conteaza…


fight_club_tyler_durden_s31949Fight Club

 

“Iti faci treaba pentru care te-au pregatit.

Tragi de o maneta.

Apesi pe un buton.

Nu pricepi nimic si imediat dup-aia o mierlesti.

 

Daca-ti bagi pene in fund – nu inseamna ca esti pui.

 

Cel mai bun lucru care ni se poate intampla e sa fim  concediati. In felul asta n-am mai bate pasul pe loc si am face ceva cu vietile noastre.

Toti zambesc, zambetul cuiva care are un pistol la tampla.

Totul ti se pare asa de departe – copia unei copii a unei copii. Nu poti atinge nimic si nimic nu te poate atinge. Te trezesti si iti dai seama ca nu esti nicaieri.

Nu eram eu singurul sclav al instinctului de cuib. Cunosc oameni care stateau pe closet cu reviste pornografice in mana si care acum le-au schimbat cu cataloage de mobila de la IKEA.

Mi-a trebuit o viata-ntreaga sa adun toate astea.

Apoi esti captiv in cuibusorul tau dragalas, iar lucrurile pe care le posedai au ajuns acum  sa te posede ele pe tine.

 

–          O multime de tineri incearca sa ne ia fata si isi cumpara prea multe lucruri, a zis portarul.

–          O groaza de tineri nu stiu ce vor de fapt.

–          Tinerii astia … Nu se mai satura odata.

Izbaveste-ma de mobila suedeza.

Izbaveste-ma de arta inteligenta.

–          Daca nu stii ce vrei,  a spus portarul, o sa te trezesti intr-o zi cu multe chestii cu care n-ai ce face.

 

Asta inseamna libertate. Sa-ti pierzi orice urma de speranta inseamna libertate.

 

.. numai cultura noastra a anatemizat moartea.

 

 

Pregateste-te sa mori in zece, in noua, in opt secunde. Moartea se va declansa in sapte, sase…

Patru, trei. Moartea se va declansa in trei, doua.

Pregateste-te pentru ultima suflare. Acum

Sufletul se desprinde de trup.

Moartea se declanseaza.

Fie sa nu ma desavarsesc niciodata.

Fie sa nu fiu multumit niciodata.

Fie sa nu fiu perfect niciodata.

 

Pur si simplu nu vreau sa mor fara cateva cicatrice, ii zic. Corpurile frumoase nu mai sunt la moda.

Poate ca autoperfectionarea nu este raspunsul.

Poate ca autodistrugerea e raspunsul.

La vremea aceea viata mea parea prea desavarsita si poate ca trebuie sa distrugem totul ca sa scoatem ceva mai bun din noi insine.

Zice ca deocamdata sunt departe de fund. Si daca nu cad pana la capat, nu pot fi salvat. Asa a facut Iisus cu chestia aia cu crucificarea. Nu-i suficient sa renunt la bani, la proprietati si la cunoastere. Asta nu este o simpla evadare peste weekend. Trebuie sa fug de autoperfectionare si sa ma indrept spre dezastru.

Nu se poate sa nu-mi asum nici un risc.

Asta nu e un seminar.

Daca-ti pierzi cumpatul inainte sa ajungi la fund,n-o sa reusesti niciodata cu adevarat.

Nu putem renaste decat dupa un dezastru.

Numai dupa ce ai pierdut totul esti liber sa faci orice.

E vreo sansa sa ma apropii de fund?

–          De acolo de unde esti tu acum nici macar nu-ti poti inchipui cam cum arata fundul.

–          Intr-o zi o sa mori, si pana nu constientizezi lucrul asta, n-am ce sa fac cu tine.

Dezastrul face parte din evolutia mea fireasca spre tragedie si disolutie.

–          Imi rup toate legaturile cu orice forma de putere si posesiune fizica, deoarece numai prin autodistrugere pot sa-mi descopar puterea infint mai mare a propriului spirit.

Imi placea viata mea. Imi placea apartamentul ala. Imi placea fiecare piesa de mobilier. Ele erau viata mea. Totul, lampile, scaunele, covoarele erau parte din mine. Vesela din dulapuri erau parte din mine. Plantele erau parte din mine. Televizorul era parte din mine.

Si cand te gandesti ca eram o presoana asa de cumsecade.

Inapoia noastra, slujba si biroul meu sunt tot mai mici, tot mai mici, tot mai mici pana cand au disparut complet.

 

Fara nici macar un cuib

Pasarea-i zice lumii casa

Viata e cariera ta.

 

 

Cu cat o sa te prabusesti mai jos, cu atat o sa zbori mai sus. Cu cat o sa fugi mai departe, cu atat mai tare o sa vrea Dumnezeu sa te-ntorci. Nu este de-ajuns sa fii unul dintre firele de nisip de pe plaja sau una dintre stelele de pe cer.

–          Nu conteaza cati bani ai la banca. Nu conteaza ce slujba ai. Nu conteaza daca ai familie si nici tu nu esti cel care spui ca esti.

–          Nu conteaza care ti-e numele.

–          Nu conteaza ce probleme ai.

–          Nu conteaza ce varsta ai.

–          Nu conteaza ce sperante ai.

Toti o sa murim intr-o zi.

–          Zece secunde pana la impact.

–          Noua.

–          Opt.

–          Sapte.

–          Sase.

Sunt complet inutil.

Sunt un tampit si nu fac altceva decat sa ravnesc la tot felul de lucruri.

Viata mea prapadita. Slujba mea de cacat. Mobila mea suedeza. Niciodata, nu, niciodata n-am spus cuiva chestia asta, dar, inainte ma gandeam sa-mi cumpar un caiine si sa-l botez „Anturaj”.

Uite cat de jalnica poate deveni viata.

Omoara-ma.

Pregateste-te sa evacuezi sufletul.

Tot ce-ai putea realiza vreodata va ajunge la gunoi.

Toate chestiile cu care te-ai mandrit in viata vor fi azvarlite la cos.

Nu suntem speciali. Dar nici nu suntem rahat sau gunoi.

 

Nimic nu e imuabil.Totul se dezintegreaza.

Totul e dincolo de noi.

Cacatul si gunoiul lumii. Hartii de cur umane folosite, pe care nimeni nu s-ar mai obosi in veci sa le recicleze

Suntem copiii mijlocii ai Lui Dumnezeu, fara vreun loc aparte in istorie si fara sa ne bucuram de vreo atentie speciala.

Suntem copiii mijlocii ai istoriei, educati de televizor sa credem ca intr-o zi o sa ajungem milionari, staruri de cinema si vedete rock, dar de fapt n-o sa ajungem niciodata.Si tocmai constientizam chestia asta. Asa ca nu te pune cu noi”.

 

 

Extrase din romanul Fight Club, de Chuck Palahniuk, dupa care s-a facut si celebrul film cu acelasi nume.

O carte care merita citita, dar cu mult discernamant.