Cum ajunge Facebook sa fie toxic


phoca_thumb_l_0845Dacă pentru mulți utilizatori accesarea contului de Facebook este un tabiet zilnic, pentru alții a devenit o adicție cronofagă. Psihologii consultați de RL au explicat care sunt semnele unei dependențe de net și când e momentul să apelezi la un specialist.

 

 

Peste 1,2 miliarde de oameni din toată lumea interacționează lunar pe Facebook. Indiscutabil, revoluționara platformă a adus beneficii uriașe nevoii de comunicare a omului, dar unii plătesc, însă, un preț: adicția de social media. Aceasta este o formă de dependență încă nerecunoscută ca atare de comunitatea științifică, dar care poate genera sindrom de sevraj și poate modifica comportamentul persoanei.

 

Potrivit studiilor, majoritatea dintre utilizatorii Facebook petrec aproximativ șapte ore pe lună pe această platformă. Pentru mulți, Facebook este un tabiet zilnic ușor de controlat, pentru alții însă a devenit o adicție cronofagă. Există studii care arată că accesarea platformelor social media (Facebook, Twitter) prezintă un potențial adictogen mai mare decât anumite substanțe (nicotină, alcool), din cauza accesului ușor și lipsei de informații referitoare la riscurile folosirii excesive. Nevoia de a verifica și scrie pe Facebook sau Twitter e la fel de mare precum cea de a face sex sau a dormi – este concluzia unui studiu făcut de Chicago University. În plus, există tot mai multe semne care sugerează că, în timp, această rețea virtuală schimbă starea utilizatorului, inducându-i stări de nefericire. Atunci de ce ai petrece atât de mult timp într-un mediu virtual care are asemenea efecte secundare? Poate fiindcă ai devenit dependent și nu-ți mai poți controla reacțiile?

 

Anca este o tânără de 30 de ani care stă conectată la calculator cel puțin zece ore pe zi. Și-a făcut cont pe Facebook acum patru ani, iar dacă la început era un utilizator timid, care abia dacă dădea un „like” pozelor prietenilor, în timp, comportamentul ei virtual s-a schimbat la polul opus. Lista ei de prieteni a crescut zilnic, Anca transformându-se într-un personaj extrem de activ, care postează mult și des și interacționează cu numeroși oameni pe care nu-i cunoștea în „real life”. Primul gest pe care îl face dimineața, când deschide ochii, e să verifice Facebookul și adoarme numai după ce mai face un ultim tur virtual. Nu a avut niciun incident conflictual care s-o facă să renunțe la a sta atât de mult timp conectată la rețeaua de socializare. Problemele au apărut când a realizat că nu-și mai poate controla comportamentul, că are reacții compulsive. „E ca la țigări. Cât timp fumezi și nu vrei să te lași, totul este OK, frustrările apar atunci când vrei să renunți și îți dai seama că nu poți, că nevoia de a fuma e de nestăpânit, că te controlează ea pe tine, nu tu pe ea”, povestește tânăra.

 

Anca a vrut să reducă timpul petrecut pe rețeaua de socializare în momentul în care a conștientizat că lucrurile o luaseră razna: își neglija sarcinile de serviciu, avea reacții compulsive, devenea irascibilă în momentul în care rămânea fără net, nu rezista mai mult de câteva ore departe de rețea.

 

„Consumul de net devine o problemă când pierzi controlul, când netul se transformă în esența vieții tale. Reacțiile negative se pot manifesta în diferite feluri: creșterea timpului petrecut pe net în pofida dorinței de a-l limita; când, datorită timpului petrecut pe net, sunt omise, întârziate sau ocolite alte comportamente dorite sau alte îndatoriri obișnuite; când dorința (pofta, cravingul) de a se reîntoarce în fața calculatorului este atât de mare încât produce fie consecințe psihologice (neliniște, agitație), fie comportamente nepotrivite (ostilitate, violență); când există consecințe în mediul social, cum ar fi absențe școlare sau la muncă, nerealizarea temelor sau sarcinilor, conflicte interpersonale etc. Toate acestea, dar și alte consecințe, pot apărea și în condițiile în care individul își dă seama de ele, poate chiar și exprima acest lucru sau face anumite acțiuni pentru a împiedica sau a se opri, dar nu poate”, explică dr. Gabriel Cicu, psihoterapeut psihanalist și director medical la Clinica PsyMotion.

 

Când sunt dependent

 

Adicția de net este o adicție comportamentală. Dacă dependența de jocuri de noroc este deja recunoscută de către comunitatea științifică, celelalte adicții comportamentale, cum ar fi dependența de internet, sex sau cumpărături, sunt categorii care se află în studiu. „Există evidențe pentru a o înscrie ca tulburare, dar încă sunt necesare cercetări. Dificultatea în cazul adicțiilor comportamentale constă în faptul că trebuie conexate caracteristici socio-culturale foarte diferite la nivelul întregii lumi. Dacă, poate, este mai ușor să analizăm impactul și consecințele fumatului la un individ, indiferent dacă este în România sau în Guineea, nu este același lucru dacă vorbim de comportamente precum internetul, care are condiții foarte diferite în cele două țări”, explică psihologul Cicu.

 

Termenul de adicție te trimite cu gândul la o formă gravă de perturbare a funcționării persoanei, dar există, la fel ca la consumul de substanțe, forme intermediare. „Dependențele cronice severe reprezintă un vârf de iceberg și acoperă statistic o mică parte dintre consumatori, cei mai mulți sunt consumatori problematici și abuzivi”, explică psihoterapeutul Mihai Bădică.

 

„Cel mai adesea, adicția presupune existența unor comportamente compulsive cu efecte negative, cum ar fi cronofagie sau neglijarea nevoilor primare – odihnă, alimentație. În plus, aceste comportamente compulsive de accesare a platformelor de social media preiau o funcție de reglare emoțională (stingerea anxietății, tristeții, furiei etc.) care îndepărtează persoana de cauzele reale”, adaugă Bădică.

citeste mai mult pe money.ro