Am fost nevoit zilele trecute sa merg mai mult cu metroul, mai mult pe jos.
Am vazut romani speriati si sa respire, si sa ia o gura de aer. Am vazut un popor invins, supus, speriat, torturat. Un popor care si-a predat libertatea si demnitatea cu atata usurinta tocmai, probabil pentru ca nu avea ce sa faca cu ele. Nu le intelegea rostul. Pentru omul de rand, mai ales pentru cel de la oras, libertatea este o povara, un chin.
Am fost socat sa observ cat de bine respecta romanii indicatiile autoritatilor. Indicatii care nu au nicio noima, nicio legatura cu protejarea sanatatii, ci mai degraba tintesc distrugerea sanatatii oamenilor.
E aproape decembrie, si ei ne spun ca virusul umbla la 0 grade. Cand vor fi -10 grade vor spune ca s-a raspindit si mai tare. Nimeni nu chestioneaza.
Romanilor li s-a ordonat sa nu mai respire si ei asculta. Se cicalesc reciproc, parintii isi protejeaza copiii acoperindu-le gura cu o carpa.
As putea spune ca in spatiile exterioare, maxim 5% se risca sa respire ca lumea aer, si maxim 2% indraznesc sa-si arate chipul pana la barbie. Ce este trist, este ca si la 9 seara, si pe alei laturalnice, unde nu trece nici tipenie de om, ii vezi pe romani ca nu indraznesc sa respire aer curat.
La interior situatia este si mai dramatica: cam unul dintr-o suta indrazneste sa tina masca sub nas, sa respire normal si unul la o mie sa o tina sub barbie. Bineinteles ca la interior, la metrou si in anumite magazine ( ikea) paznici cam stau pe capul tau, dar fiecare trebuie sa-si vada de treaba lui- noi sa respiram si ei sa isi joace rolul ingrat. N-au ce sa faca; si chiar de ar avea.
Romanii au devenit cel mai civilizat popor
S-au civilizat tocmai cand nu era cazul. Cred ca intelegeti ca este nedemn sa te supui unor legi nedrepte si nu o dovada de civilizatie si de barbarie.
In fine ramane intrebarea de ce poarta romanii masca in halul asta de corect.
Se tem de virus sau de autoritati?
Romanii au inceput sa iubeasca moartea,
De ce va mirati; uitati-va ca tin tin carpe la gura si respira pe jumatate.
Steinhart pomeneste in Jurnalul fericirii facand trimitere la Starea de asediu a lui Camus- temeiul dictaturii este o fantasma : frica. Altundeva spune ca dictatura este o o linie de creta, o poti depasi dar te tine frica, nimic altceva. Tot el spune ca totalitarismul este o atractie pentru moarte. Iar secretul celor ce nu se pot incadra in haul totalitar e simplu: ei iubesc viata nu moartea.
Se tem atat de tare incat ii urasc de moarte pe cei care nu se tem. Este in sufletul lor un sentiment amestecat de ura, invidie, dispret. Apoi mai sunt si cei care au grija ca legile aberante sa fie respectate si care sunt mai vinovati decat toti pentru ca arata atat zel. Cu totii pana la unu respecta aceste indicatii criminale.
Ce puteau face?
Va raspunde tot Nicolae Steinhardt:
Jurnalul fericirii pg 44:
„Ceva totusi puteau face si fara risc: puteau sa nu savarseasca pacatul de prostie, puteau adica sa nu faca exces de zel, ci dimpotriva : sa execute agale si-n sila, sa mai amane nitelus, sa transforme lenea in virtute, s-o ia incetisor de tot. Asta puteau face- si din pacate multi n-au facut. Iar daca vreunul ar fi vrut ( si ar fi putut) sa fie sfant sau erou, sau crestin, tocmai asta facea: imposibilul.
Nu executa fie ce-o fi.”